I have a dream – este fraza rămasă celebră dintr-un discurs al lui Martin Luther King. Vorbea despre o lume (americană, în primul rând) fără discriminare.
Am şi eu un “dream” – o lume (românească, în primul rând) în care să nu-ţi urle manelele şi unde vrei (!) şi unde nu vrei, dar, mai ales, să nu urle în spaţiile publice. Nu sunt de-acord nici cu entuziasmul afişat de cineva, fericit că pe la orele două din noapte, de pe o fereastră deschisă se revărsa … muzică simfonică din nişte boxe chinuite la volum maxim. Atunci, care e diferenţa!? Pentru că există şi manele frumoase!
Dar, chiar dacă tocmai mă pregătesc să plec pe teren pentru a culege material pentru un articol viitor, chiar dacă la noapte şi în zilele următoare voi avea mult de citit, de conspectat, de redactat, pentru un alt material viitor, … să nu uităm că avem de sărbătorit.
Un clasament al celor mai ascultate melodii, in locurile publice din Marea Britanie, pare creat pe gustul meu.
Pe locul I este “Whiter Shade Of Pale“, al formaţiei Procul Harum (o melodie ce rezistă din 1967 încoace).
Vine, imediat după, Queen cu “Bohemian Rhapsody” (după părerea unora, ar fi meritat primul loc).
Locul III e al melodiei “All I Have To Do Is Dream” cântată de The Everly Brothers (o altă vechitură!).
Urmate de “Love Is All Around” al formaţiei Wet Wet Wet (dovada că şi în zilele noastre se pot compune cântece frumoase!).
„Codaşa” acestui top de 5 este “Everything I Do I Do It For You” cu vocea lui Bryan Adams (după părerea mea, clasamentul e perfect, doar că e pus … invers!).
Să ne bucurăm!
Posted on 16 aprilie 2009
0