Prichindeii către veterani

După pelerinajul la mormintele camarazilor, unde au depus coroane de flori, veteranii turdeni s-au adunat în Sala mare a Primăriei Turda pentru a onora Ziua naţională a veteranilor de război.
Au venit agale, purtând în cârcă deceniile vârstei înaintate. “Altă-dată, umpleam sala” – zicea unul dintre ei, cu nostalgie şi durere, văzând cât de puţini mai sunt prezenţi astăzi.

Reuniune festivă
Reuniunea veteranilor a început cu intonarea Imnului României şi apoi cel al Eroilor.
Alături de General de brigadă (r) Sever Andrei Mureşian, Preşedintele ANVR Turda, s-a regăsit viceprimarul, Mircea Irimie, şi mr. Dumitru Luchian, ca reprezentant al garnizoanei Turda.
Doi preoţi, unul ortodox şi unul greco-catolic, au oficiat un serviciu religios de comemorare a celor care, jertfindu-se în lupta pentru libertatea noastră de astăzi, nu mai sunt printre noi. Pentru că şi pe front au luptat împreună.
Au vorbit pe rând cei trei din prezidiu. Cuvinte pline de respect au mai adăugat prof. Violeta Nicula şi unii dintre veteranii prezenţi.
Festivitatea a fost onorată de prezenţa drapelului de luptă al primului Regiment de cavalerie, înfiinţat în 1877, de Carol I, flancat de doi militari, într-o gardă de onoare. Onoare drapelului, dar şi veteranilor din sală. Drapel care a însoţit în luptă ostaşii români în toate războaiele, de-atunci încoace, acoperindu-se e gloria faptelor de arme.
A fost citit Mesajul Ministrului Apărării naţionale adresat veteranilor de război, de ziua lor, 28 aprilie.
„Ca semn de înaltă cinstire şi aleasă preţuire, pentru o dreaptă şi cuvenită recunoaştere, ca strălucit omagiu consacrat celor mai vârstnici ostaşi ai ţării, la 29 aprilie sărbătorim Ziua Veteranilor de Război. Această zi este un emoţionant prilej de venerare şi comemorare a acelora care au mărturisit, la ceas de grea cumpănă, voinţa lor de nestrămutat de a îndeplini datoria sacră de apărători şi întregitori ai moşiei străbune.” – spune Mihai Stănişoară, ministrul Apărării Naţionale, în mesajul său.
De la mici pentru veterani
Discursurile şi momentele de reculegere au fost urmate de un scurt program artistic.
Momentul de destindere a fost oferit de prichindei din clasa I de la Şcoala „Andrei Şaguna” au recitat „Rugămintea din urmă” a lui George Coşbuc, au jucat pe scenă pentru bunicii veterani, apoi, au împărţit flori, al căror zâmbet primăvăratec a mai descreţit un pic frunţile venerabililor. Au fost momente emoţionante, în care copiii aveau vârsta numărată în ani mai puţini decât vârstă numărată în decenii a veteranilor.
Pentru mulţi dintre cei din sală, cuvintele poetului:
Du Oltului, din partea mea,
O caldă salutare,
Şi-ajuns în ţară, eu te rog,
Fă-mi cel din urmă bine:
Pământul ţării să-l săruţi
Şi pentru mine!
au fost gânduri care i-au măcinat pe front, în momente de grea cumpănă, pe paturi de spital ori în prizonierat, în momente în care nu ştiau dacă vor mai avea norocul de a ajunge acasă.
Să ne plecăm frunţile în faţa celor care au hotărât, prin lupta şi jertfa lor, în diferite momente ale istoriei, ca astăzi să fim liberi!

Nota: despre veterani, am mai scris, pentru  că mi-au făcut onoarea de a mă invita la manifestările lor.