Acasă > 24 - Formaţii > Majorete minorete!

Majorete minorete!

a minorete 9611De majorete aţi auzit deja. Dar de minorete?
La Festivalul fanfarelor şi majoretelor de la Câmpia, Emilia Grosu şi a dus trupa de minorete “Companion”. O trupă formată din drăgălaşe păpuşi, de vârstă foare … minoră, dar cu talent … major!!!

Mare lucru nu am reuşit să aflu. Doar că trupa există numai de câteva luni şi … nu se ştie încă câte … Oricum, nu ne interesează pentru că nu-s din CUA.

Dar, ne-au plăcut foare mult!

minorete 9612 minorete 9614 minorete 9615 minorete 9661 minorete 9662 minorete 9670 minorete 9672 minorete 9675 minorete 9676 minorete 9677

Un filmuleţ de la antrenamentele de încălzire şi nişte fotografii vă vor convinge de ce mi-au plăcut aceste gâgâlici care se joacă atât de serios.

Cel mai frumos spectacol a fost chiar pantomima antrenoarei, care s-a bucurat sau întristat, la fiecare reuşită sau eroare a elevelor ei, ca o cloşcă mândră de puişorii ei de aur! În rol de “cloşcă”, Emilia Grosu!

m minorete 9656 m minorete 9657 m minorete 9658 m minorete 9659 m minorete 9664 m minorete 9665 m minorete 9666

minorete 9687A funcţionat perfect şi “spionarea” suratelor mai mari. Semn de dorinţă de perfecţionare!

  1. Sorin
    7 iulie 2009 la 20:57 | #1

    Au fost simpatice micutele si au ritm daca o tin tot asa o sa iasa ceva frumos , sunt sigur…

  2. 7 iulie 2009 la 21:57 | #2

    De-aceea le-am si urmarit cu atentie!

  3. tamara
    9 iulie 2009 la 15:07 | #3

    Bravo Emiliei! … este ceva deosebit cand oferi copiilor ocazia sa se manifeste prin joc … atat de serios … si felicitari pentru sufletul ei de copil … care se vede!
    Avem nevoie de oameni care sa ofere copiilor alternative de joc si relationare la lumea virtuala sau la timp petrecut in strada nesupravegheati!

  4. 9 iulie 2009 la 15:12 | #4

    Aş vrea să sper că şi ea vede postarea şi comentariile adăugate.
    Ai descris exact motivul pentru care le-am stat atât de mult pe-aproape, le-am fotografiat şi filmat şi am publicat postarea despre ele!
    Aş mai vrea să înţeleagă că îi mulţumesc pentru … viitorul acestor copii!

  5. tamara
    9 iulie 2009 la 15:19 | #5

    dragule, eu nu cunosc aceasta doamna … dar o poti anunta sa citeasca … uneori trebuie sa si stim ce efecte produc faptele noastre, mai ales atunci cand sunt pozitive … privind-o mi-am zis: uite dascalii de care avem nevoie, cei care formeaza caractere si determina copilul sa-si depaseasca potentialul, nu cei care transmit grabit si dezgustati de viata informatii … Universul copilariei e atat de frumos incat ar trebui sa primesti viza ca sa poti intra in el! aceasta doamna o merita!
    Cei care lucreaza cu material uman nu trebuie sa uite ca “NOI LUCRAM PENTRU VIITOR!”

  6. 9 iulie 2009 la 15:42 | #6

    Nici eu nu o cunosc. Din pozele postate în articolul despre festival, poţi deduce că este apropiată de Ana Sevan.
    Îţi fac o observaţie: nu este o “doamnă”, ci este o “Doamnă“, atât ca aspect, cât şi din punct de vedere al comportamentului.
    Nu am greșit deloc, când am folosit cuvântul “cloşcă” la adresa ei, nu pentru felul în care s-a purtat cu gâgâlicele ei, ci pentru felul în care, şi aici ai dovada cea mai irefutabilă, copiii o priveau, i se adresau, veneau la ea fără nici cea mai mică teamă, cu dragoste, ca la o mamă adevărată. Chiar dacă le-a ameninţat că le va impune ture de alergat în jurul parcului la cea mai mică greşeală, reacţia copiilor m-a convins că a fost doar o glumă, ca atâtea altele cu care le-a alungat stresul provocat de participarea la un evenimnt, într-o piaţă dintr-un oraş străin.

  7. 9 iulie 2009 la 15:42 | #7

    Nici eu nu o cunosc. Din pozele postate în articolul despre festival, poţi deduce că este apropiată de Ana Sevan.
    Îţi fac o observaţie: nu este o “doamnă”, ci este o “Doamnă“, atât ca aspect, cât şi din punct de vedere al comportamentului.
    Nu am greșit deloc, când am folosit cuvântul “cloşcă” la adresa ei, nu pentru felul în care s-a purtat cu gâgâlicele ei, ci pentru felul în care, şi aici ai dovada cea mai irefutabilă, copiii o priveau, i se adresau, veneau la ea fără nici cea mai mică teamă, cu dragoste, ca la o mamă adevărată. Chiar dacă le-a ameninţat că le va impune ture de alergat în jurul parcului la cea mai mică greşeală, reacţia copiilor m-a convins că a fost doar o glumă, ca atâtea altele cu care le-a alungat stresul provocat de participarea la un evenimnt, într-o piaţă dintr-un oraş străin.

  1. No trackbacks yet.