Poz(n)e noi, multe dintre ele, cu năravuri vechi:
Noile autobuze ale RATL opresc în staţii …
Aviz amatorilor …
A renunţat să mai pună conserve pentru iarnă …
Totul este de vânzare …
Parcul e locul manifestărilor tandre. Cu Rodica, cu bebe, …
Nu ştiu cum se numea pe vremuri, dar eu ştiu strada ca “I. V. Stalin”, “Steluţei”, iar acum e “1 Decembrie 1918″ …
Ş-am încălecat pe-o şa …




















winton1949
25 iulie 2009
SE VINDE “CA ŞI ROM”-ul? nici n-am ştiut.
zamfirpop
25 iulie 2009
Se vinde ce a mai rămas nevândut, doar!
În ultimii patru ani, Întâlnirea motocicliştilor s-a desfăşurat … unde s-a desfăşurat şi astăzi!
daurel
24 iulie 2009
Ce mica-i Romania! Eu am figurat ca satean, 24 de ani, intr-o comuna intre Satu Mare si Baia Mare. In 35 de ani de cand traiesc intr-un mare oras, n-am reusit sa-l indragesc; nici orasul nu ma indrageste!
zamfirpop
24 iulie 2009
Nici nu ai cum să-l îndrăgeşti, dacă nu eşti de-acolo. Bucureştiul nu e localitate, nu e un oraş, ci, o lume. O lume diferită şi aparte de orice altă localitate din România!
daurel
24 iulie 2009
Ma tot mir cu cata tandrete tratezi orasul…. Poate fi dragostea de patrie reciproca? (idee dintr-un film polonez…)
zamfirpop
24 iulie 2009
Nu este nimic de mirare. Oraşul este reşedinţa mea din 1960. Despre oraşul în care m-am născut, Satu Mare, şi despre cel în care am crescut, Baia Mare, am doar nostalgii.
Oraşul est frumos şi l-aş dori şi mai frumos. Comunitatea este una “amărâtă” de industrializarea excesivă de dinainte şi de problemele de după. Oamenii sunt, cu excepţii, evident, buni. I-aş dori şi mai buni. Şi pe mine, m-aş dori mai bun!
Sigur că mi-aş dori reciprocitate pentru sentimentele mele …