Dedic această postare în albastru, unui bun prieten care îşi uneşte destinul cu cel al femeii pe care şi-a ales-o (crede el! peste câţiva ani va înţelege că el este cel care a fost ales!).
fine del primo tempo
secondo tempo
Ce-aş mai putea adăuga?! Poate, doar un strop de … azzuro:
Nici acum nu v-am lămurit? Blue is blues! Clar? Apud ZZ Top!































ionel
31 iulie 2009
Multumesc pentru apelativul “bun prieten” si multumim pentru urarea albastra!
zamfirpop
31 iulie 2009
Îmi doresc să nu mă convingi niciodată că aş fi greşit cu încadrarea.
daurel
31 iulie 2009
Subtil, dar frumos!
zamfirpop
31 iulie 2009
Mulţumesc. Sper să le placă şi … mieroşilor!