Este întotdeauna o mare plăcere pentru mine să dau o mână de ajutor celor care fac ceva. Mai ales dacă fac ceva bun, ceva frumos, ceva deosebit. Marta intră perfect în această categorie. De-aceea, vă supun atenţiei o nouă poveste cu Slow Food Turda.
Slow Food Turda la “Zilele municipiului Turda”, 28 – 30 august 2009
In sfarsit avem posibilitatea sa prezentam si turdenilor nostri ceea ce prezentam de obicei consumatorilor din alte orase, adica mancare buna, curata si justa, acesta fiind sloganul Slow Food.
Si asta inseamna ca produsul trebuie sa fie produs intr-o maniera curata, respectand normele de igiena, sa aiba un gust bun si producatorul sa primeasca o compensatie corecta pentru munca lui.
In mai putine cuvinte, Slow Food Turda va intampina la Zilele municipiului Turda cu un targ de produse traditionale unde veti putea degusta si cumpara produse din mai multe zone ale Transilvaniei. Nu vor lipsi produsele locale: mierea produsa de familia Kepes, vinul, produs pe dealurile insorite din zona Turzii de catre Marvin Import Export SRL (insa vor aduce si must si struguri), sau legumele din satele de pe Valea Ariesului (ceapa rosie de Aries in cununa si la sac, ardei, rosii, cartofi, porumb zaharat, etc.), iar afumaturile din Maramures, branzeturile de la Fundata – Brasov si kurtos kalacsul vor intregi masa copioasa cu care va asteptam la sarbatoarea Turzii. Asociatia Slow Food Turda va avea un stand de prezentare unde coordonatorii proiectelor si voluntarii va asteapta sa va prezinte activitatile. Vom imparti standul cu doamna Lung Elena, mester popular din
Fagetul Ierii, de la care puteti cumpara artizanat traditional.
Am rugat-o pe doamna Bangala, din Fundata sa ne spuna cateva cuvinte despre branzeturile pe care le produce impreuna cu familia iar dansa a inceput cu telemeaua: “Incercam sa fie cat mai nesarata ca sa poata sa o consume omul. Urda dulce pe care o aducem tot timpul. Retetele sunt una si aceeasi. La maturare se lasa altfel. Sau unul incalzeste laptele mai tare ca celalalt. Se mulg oile. Imediat se pune laptele un pic la incalzit, dupa temperatura climei de-afara. Daca e frig trebuie un pic mai incalzit, se da cheagul, se lasa sa se coaguleze, se bate, se pune in crinta de inox sau de lemn. Crinta e suportul acela de lemn
sau de inox, cum s-au cerut acuma in care se pune laptele inchegat. Se taie in forme patrate dupa care se baga in jgheabul cu apa cu sare, se lasa cam zece ore, dupa care se aseaza la butoi si se da sare in trei randuri, care o pune in saramura. Daca vrem sa o captam, trebuie sa punem in permanenta saramura ca branza sa nu se deterioreze, sa prinda aer, sa isi ia vreun gust”. Va garantez ca merita sa veniti si sa vedeti sortimentele pe care le produce familia Bangala, nu veti putea pleca fara sa cumparati macar o bucatica. Vom putea degusta: cas afumat, cascaval afumat, telemea de oaie, telemea de vaca si oaie, telemea cu chimen, branza de burduf in scoarta de copac, simpla si cu busuioc, pasta de urda cu branza de burduf si unt, urda, pastrama si carnaciori din carne de oaie.
Campania “Cumparatorul Eco Constient” in care este implicate Slow Food Turda se va desfasura in central Turzii, de mai multe ori in cele trei zile, prin distribuire de fluturasi.
Multumim Primariei municipiului Turda pentru posibilitatea pe care ne-au oferit-o de a participa la aceasta sarbatoare a turdenilor.
Va asteptam cu drag la “Zilele municipiului Turda”. În 28 august – vinerea viitoare!
Reamintesc vigilenţilor … care citesc numai din două în două rânduri că materialul mi-a fost pus la dispoziţie sub forma unui comunicat de presă. Mie, ca şi altora. Deci, orice asemănarea a acestei postări cu altele, este absolut normală! “Vinovata” se numeşte Marta Pozsonyi şi este ceva şefă la Asociatia Slow Food Turda. Dacă a spus adevărul ori a minţit, voi verifica peste numai o săptămână!














daurel
22 august 2009
@Pozsonyi Marta. Am inteles din prima ce trebuie inteles, dar voiam sa vad cum “sare” prietenul Zamfir, mare amator de clarificari. Eu stiu ca nu trebuie sa stim cate foi are placinta….Ce-i just este si drept!
zamfirpop
22 august 2009
Ne-a tăiat Marta pe amândoi: nu am apucat să răspund! Era pe fază! Aşa că … ai grijă ce mai întrebi!
Pozsonyi Marta
22 august 2009
Cuvantul JUST se refera la faptul ca producatorul care ne ofera acele produse naturale, curate, facute din produse de calitate, sa primeasca o compensatie echitabila, corecta, justa, pentru munca lui. Pentru ca e foarte usor sa produci mancare plina de chimicale si de aditivi si tot felul de chestii cu care scoti pe piata un salam de exemplu la 5 lei dar nu sti ce e in el si ti rau dupa ce il mananci. Insa taranul din satul ………, care face un carnati de casa doar din carnea provenita de la porcul hranit cu cereale si crescut intr-un an eventual cu doi trei tovarasi, (nu in patru luni in crescatorii unde sunt impreuna 1000 de capete), e clar ca are alte cheltuieli dar iti ofera un produs sanatos. La asta se refera cuvantul just – nu la mancare. Deci pretul trebuie sa fie corect pentru ca acel producator sa poata supravietui.
Multumesc pentru comentarii, ma bucur ca am ocazia sa explic sensul cuvintelor folosite.
zamfirpop
22 august 2009
Mulţumim pentru lămuriri. Şi pentru ceea ce faci, amintindu-ne de şansa pe care o mai avem, încă, de a mânca şi altceva decât chimicale aromatizate.
daurel
22 august 2009
Sunt curios cum este “mancare justa”
zamfirpop
22 august 2009
Din păcate, când preluăm concepte de la alţii, traducerea o facem mot-a-mot, fără să ne intereseze înţelesul expresiei în română. Ca tovarăşa aia simpatică ce se visa preşedinte al României şi voia să ne ducă “cu picioarele înainte”
ela roseni
22 august 2009
S-aveţi vreme bună şi vizitatori cu duiumul! Taaare-aş fi venit, da’ altele-s obligaţiile…:)Poate că voi putea veni la anul!
zamfirpop
22 august 2009
Vizitatori? Ieri am avut bucuria să constat o a treia zi consecutivă cu peste două sute de vizitatori! Mi-e teamă să nu mă îmbăt … cu succesul!