De la Corina Crişan am primit, încă de aseară, o invitaţie, pentru astăzi, la ora 17, la vernisarea unei expoziţii de fotografii realizate cu ocazia marii sărbători a turdenilor, TurdaFest de la Cluj Napoca. Chiar că este ceva foarte “inedit” ca o sărbătoare a unei comuităţi să se desfăşoare într-o altă localitate! Hei, Guiness! Dimineaţă, am primit un SMS de la Florin Stan: “Vineri, 16 oct, ora 11, vă invit la premierea câstigatorilor concursului”Toleranţă şi convieţuire”.
Toleranţă şi convieţuire democratică este atunci când spui, ca Voltaire: „Părerea dumneavoastră mi se pare respingătoare, dar m-aş lăsa omorât, pentru ca dumneavoastră să puteţi să v-o exprimaţi”. Dar, nu numai spui, ci, şi aplici!
Dragi prieteni, Corina şi Florin, v-am admirat întotdeauna munca, pasiunea pe care o investiţi în proiectele pe care le coordonaţi. Am făcut eforturi (nu intrăm în detalii şi nu vă povestesc de câte ori mi s-a spus, în ultimii patru ani: “mai lasă-i în pace pe ăştia de la Raţiu!”) pentru a vă promova, a vă face cunoscute realizările, pentru a-mi exprima admiraţia faţă de încercările voastre de a arăta ce înseamnă cu adevărat democraţia.
Dar … eu am o memorie de elefant. Ca şi uriaşul pachiderm, nu pot să uit când sunt lovit cu răutate. Gena de oltean mă ajută să iert, dar … mă împiedică să uit. Pentru că “a uita” înseamnă “a permite repetarea”!
După ce am tolerat repetate chestii care nu-mi plac şi care nu au nimic, nici cu toleranţa, nici cu convieţuirea, nici chiar cu democraţia, atât de la Indrei, cât şi de la alţii din cadrul Fundaţiei Raţiu şi al, culmea, Centrului Raţiu pentru Democraţie, ultima mea experienţă din “spaţiul democraţiei şi exprimării libere“, când am fost agresat verbal şi la un pas de a fi îmbrâncit cu nesimţire, am fost dat afară din “spaţiul privat” al Fundaţiei Raţiu, pentru că mi-am exprimat revolta pentru felul în care se efectuează transportul turdenilor la sărbătoarea LOR, … este un coşmar din care nu mi-am revenit încă. Explicaţiile oferite de Indrei sunt tardive şi cam însăilate.
Scuzele prezentate mie, ar fi trebuit prezentate public, turdenilor. Pentru că eu am fost doar unul dintre turdenii jigniţi de mutarea “sărbătorii turdenilor” într-un alt oraş, dublată de halul în care s-a “organizat” transportul oferit “gratuit” turdenilor. Nu se oferea o pomană, ci o reparaţie!
Corina şi Florin, vă doresc mult succes în ceea ce intreprindeţi şi îmi exprim regretul că nu mai am curajul să mai intru în spaţiul democratic în care rişti să fii îmbrâncit pentru că ai altă opinie.
O altă latură a democraţiei este voluntariatul: când are scopul şi manifestările în concordanţă. În vară, mi-au povestit nişte belgieni, părinţi ai unui voluntar venit pe la noi, că … sunt ţinuţi nefolosiţi, nu li se permite implicarea în activităţi, de parcă ar fi fost aduşi numai pentru încasarea fondurilor europene care le acoperă cheltuielile!
Zambetul provobis octombrie 2009
Update: Am mai primit un “bobârnac democratistic”! Eu nu-mi permit să dau lecţii despre cum să sculpteze sau picteze un inginer. Este dreptul lui de a avea o viziune proprie. Pe care, am dreptul să o accept, să o admir, că o contest chiar. Dar, este viziunea lui plastică. Similar, credeam că pot scrie aşa cum mă duce mintiuca mea, cea mică, din dotarea personală. Este dreptul oricui, deci, şi al meu!, de a avea o viziune proprie. Pe care, oricine are dreptul să o accepte, să o admire, că o conteste chiar.
De aici şi până la a veni cineva să-mi guverneze (cenzureze!) modul de exprimare … este o treabă pe care, un minim respect al normelor democratice, nu i-ar permite-o nici măcar unui … Guvernator! Sugerez tuturor Guvernatorilor şi celor care se mai cred guvernatori, să citească AVERTISMENTUL SERIOS de la intrarea pe blogul meu!
În rest, să sculpteze, picteze sau scrie, fiecare cum vrea, cum ştie, cum îi place!
raducu
15 octombrie 2009
zamfir, nu stiu daca i-as zice sarbatoare turdenilor, ca din pacate, au venit alti din exterior cu ideea de a o face si o mare parte a orasenilor nu prea au asimilat ca fiind festivalul lor si nici nu prea au contribuit cu un minim la ea( aici ma refer la a protesta un pic cand a fost mutat, a se comporta civilizat in timpu festivalului, a incerca sa il inteleaga, a nu-l compara cu zilele orasului,a incerca de a-l lua ca un festival agrar si scopul lui si nu ca o serbare gen “zilele turzii” cu mici bere si concerte.)
Zamfir POP
15 octombrie 2009
# raducu: Ai atins mai multe aspecte:
1. TurdaFest era o sărbătoare a turdenilor prin felul în care a fost concepută iniţial. De-aici, obligaţia de a se desfăşura în Turda şi nu aiurea. Doar dacă s-ar fi desfăşurat într-una dintre localităţile rurale din vecinătate ar fi fost acceptabil. La Cluj Napoca, la Oradea, la Debrecen sau Londra este acelaşi lucru.
2. TurdaFest a fost conceput ca un “festival agrar”. Anul acesta nu a prea fost … deloc, mai mult decât un târg al unor produse aduse de la ţară.
3. Nu contează câţi vin din exterior să lucreze, atâta timp cât preiau principiile festivalului şi le valorifică prin adăugarea priceperii proprii.
4. Din păcate, orgoliile … nu aduc un plus de valoare unei manifestări de talia a ceea ce s-a vrut a fi TurdaFest. Ediţia de anul acesta, desfăşurată pe Râpa lui Fodor, chiar şi numai un sfert din ce a fost la Cluj Napoca, ar fi fost un succes şi, eventual, o palmă trasă pe obrazul autorităţilor, pentru nesusţinere. Dar, ar fi dovedit că spiritul TurdaFest supravieţuieşte. La Cluj Napoca a fost o simplă expoziţie cu vânzare, care nu a avut nimic cu TurdaFest. Puteau să-i spună “Ziua recoltei” sau “Târgul de toamnă” ori …
5. Dacă din TurdaFest s-au văzut doar micii şi berea, confirmă ce am scris mai sus!
6. Faptul că, poate, financiar sau la nivel de imagine pentru Fundaţia Raţiu (de la Londra) a fost un succes, confirmă afirmaţia mea că totul a devenit o simplă afacere. Dar, nu mai este TurdaFest, din păcate.
7. Nu ştiu la cine te referi când spui “a se comporta civilizat in timpu festivalului”, deci, nu pot răspunde la o întrebare pe care nu o înţeleg. Ciurubica de bruneţi, mai mici ori mai mari, care se învârt printre tarabe şi încurcă pe cei care vizitează un târg, este ceva normal, sine qua non în democraţia noastră crăcănată de libertatea prost înţeleasă. Ai văzut că, chiar şi la organizatori, vehemenţa se manifestă doar împotriva celor care îndrăznesc să nu cadă pe spate de emoţie că, vorba lui Indrei: “se face ceva”. ori pretenţiile ar trebui să fie altele: “să se facă ceva … bine“!
Într-adevăr, la ediţia din acest an, turdenii nu au avut deloc impresia că ar fi festivalul lor. Şi nici nu a fost!
savulll
15 octombrie 2009
Si eu si tata doi mincinosi si minteosi,ca sa clarificam
. Rusii?Astia-s dati dracului.Mereu m-a pasionat istoria,dar am pierdut firul de cand au trecut de la Tar la presedinte? Oricum, Romanica asta parca e un titirez ce se invarte la nesfarsit,dar in nici o directie.
Zamfir POP
15 octombrie 2009
# savull: O mare greşeală este categorisirea, generalizarea. Nu există “popor bun” sau “popor rău”. Aşa cum nu există nici … pădure fără uscături. Nu te mira de ruşi că au trecut de la Ţar la Preşedinte. Noi suntem şi mai şi: avem şi Preşedinte, şi Rege, şi Împărat, şi Alteţe, … într-o singură Republică!
savulll
15 octombrie 2009
Politica? Si ziceam ca tata minte frumos! Dupa mintea mea cat un bob de mazare as prefera sa traiesc in Anglia.Aia nici jumatate din numele parlamentarilor nu il stiu.Totul se desfasoara discret si corect.Daca sunt prost nu are rost sa mai si semnalizez.
Zamfir POP
15 octombrie 2009
# savull: Nu am înţeles ce vrei să spui: tata minte, tu ai minte, deci … sunteţi amândoi mincinoşi sau minteoşi?!
Nu trebuie să mergi chiar până în Anglia. În toate drumurile mele prin Uniunea Sovietică (’91 – ’92), între Odesa şi Leningrad, nu am fost agresat, nici cu privirile, nici cu cuvintele, nici obstrucţionat, frecat sau îmbrâncit în trecere pe trotuar, cât primesc … într-o singură zi aici, în Turda, unde sunt destul de cunoscut! Şi nu pentru beţii sau alte de-astea.
Chiar ieri mi-a explicat un vajnic brunet că, la intrarea în magazin trebuie să mă uit, să văd prin uşă, să nu lovesc cumva pe cineva deschizând uşa, că nu el are obligaţia să nu stea ca gunoiul în uşă! Cum se numeşte mândra noastră patrie? ROMânia! Deci, să ne bucurăm că ne MAI acceptă pe lângă ei şi pe noi, ramoliţii ăştia care mai credem în chestii fumate de mult, cum ar fi bun simţ, politeţe, respect, civilizaţie, …