E duminică şi e seară
După meciurile de rugby de ieri, după hălăduiala cu Ulise pe malul Arieşului de astăzi, acum mă relaxez. Cum? Tot în faţa computerului. Răsfoind paginile internetului, trecând pe la blogurile prietenilor, prelucrând imaginile de pe aparatul de fotografiat şi “socializând” pe messenger. Nimic anormal.
Depuneri de coroane la monumentul Martirilor Hărcanei. Pe la amiază, în drumul spre Mihai Viteazu, m-am oprit la monumentul din faţa fostului BIG din Turda, 
cel închinat Martirilor Hărcanei. Era lume adunată. Se depuneau coroane. De ce? După ce m-am plâns altă-dată că monumentul este ignorat, acum mă întreb care este prilejul invocat pentru depunerea de coroane. Este Sfântul Mihail şi Gavril? Nu este 24 septembrie – ca să comemorăm un număr de ani de la masacrul din 1944, nici vreo zi a eroilor, … Dar, să nu uităm că se apropie alegerile! Bine că ne-am amintit, totuşi, de cei jertfiţi la Hărcana. Mai trebuie să ne amintim şi de cei care trăiesc, astăzi, în cartierul Hărcana al municipiului european Turda!
Zidul Berlinului a căzut acum 20 de ani.
Vă mai amintiţi? Ascultam Europa liberă ca să aflăm noutăţile din … România! Despre căderea zidului berlinez, citiţi în Capital.
Sarmizegetusa Regia şi Ulpia Traiana. Sunt cele două capitale ale Daciei. Prima e în Munţii Orăştiei pentru că era a Daciei libere. Cea de-a doua e într-o despresiune pe un culoar între munţi. Dacă aveţi un pic de timp, haideţi, să o vedem pe aceasta într-o imagine panoramică!
Rebus filatelic. Prin filatelie, lucrurile vechi au valoare mai mare. Vreţi să vedeţi careuri rebusistice de altă-dată cu temă filatelică? Amicul László Kállai are un Jurnal online pentru filatelişti.
Vreţi şi alte lucruri interesante? Nimic mai simplu: accesaţi şi celelalte trei bloguri ale mele şi blogurile pe care vi le propun în lista de “bloguri faine”. Zău, că-s faine!
Nu prindeam posturi straine…N-am stiut nici de Timisoara decat ce a dat la TV Bucuresti. Acum, de vreo 20 de ani sunt mai atent la stiri, dar tot degeaba…Aflu doar stirile care nu conteaza….
# Daurel: În ultimii zece ani ai socialismului, radio-ul meu funcţiona mai mult pe RFI, BBC sau alte postruri în engleză sau franceză. Uneori şi pe Europa liberă.
Despre Timişoara am avut o discuţie dură cu tata, care venea după o noapte de gardă la Gărzile patriotice. A tăcut când l-am întrebat: “Dacă la Timişoara sunt derbedei pe străzi, ce caută tancurile în oraş?“.
daca cineva ne-ar fi intrebat atunci ”cum ne vedem noi peste douazeci de ani ?” banuiesc ca raspunsurile noastre – date de pe un suport de inertie specifica vremurilor – ar fi fost surprinzatoare !
# strongvaleriana: Eu aveam avantajul multor discuţii cu turişti străini de-a lungul anilor ‘66 – ‘89, plus 50 de zile petrecute în ‘87-’88 prin Germaniile amândouă, Austria, Yugoslavia şi alte ţări “socialiste”. Plus decenii de ascultat radio-uri în franceză ori engleză, plus discuţii cu oameni cu pregătire temeinică şi călătorii mai multe şi mai … îndepărtate, …
De-aceea, când colegii mei de serviciu isterizau în 22-23 decembrie despre libertate şi economia de piaţă, le-am spus: voi nu ştiţi despre ce vorbiţi!
Totuşi, nici eu nu mi-aş fi închipuit – în decembrie ‘89 – nici un sfert din ce aveam astăzi în România. Nici înspre bine, nici înspre rău!