Astăzi este zi de doliu naţional în memoria celor ucişi de tragicul accident de avion de la Smolensk. Erau polonezi, în frunte cu Preşedintele lor şi mergeau să comemoreze miile de polonezi ucişi la Katyn, din ordinul lui Stalin.
Masacrul de la Katyń
(cunoscut şi ca incidentul de la Katyń sau masacrul din pădurea Katyń; Katyń, pe ruseşte Катынь (Katîn), este un sat situat la 20 de km vest de oraşul Smolensk din Rusia) a fost o execuţie în masă a unor cetăţeni polonezi de către forţele poliţiei secrete sovietice în timpul celui de-al doilea război mondial.
În timpul acestei acţiuni, aproximativ 22.500 (potrivit cercetătorului rus Victor Zaslavsky) de cetăţeni polonezi au fost executaţi în trei locuri diferite în primăvara anului 1940. Majoritatea celor ucişi erau ofiţeri capturaţi ca prizonieri de război în timpul războiului polonez de apărare din 1939, dar printre cei executaţi se aflau şi numeroşi civili. Cum sistemul polonez de recrutare cerea tuturor absolvenţilor unei universităţi să devină ofiţeri în rezervă, sovieticii au reuşit prin acele asasinate să distrugă o mare parte a intelectualităţii poloneze, ca şi a evreilor polonezi şi a bieloruşilor polonezi.
Din documentele cercetate îndeosebi în perioadele guvernărilor Gorbaciov şi Elţîn reiese că poliţia politică NKVD a selecţionat cu premeditare pentru execuţie ofiţeri şi oameni cu pregătire, ingineri, profesori, avocaţi, funcţionari înalţi, latifundiari, aristocraţi, preoţi. NKVD-ul a aplicat o epurare pe criterii de „clase sociale” (subliniază, bazat pe documente, cercetătorul Zaslavsky). Ordinul de execuţie, a fost emis de NKVD la 5 martie 1940 şi a fost semnat şi de Nikita Hruşciov, potrivit unei mărturii documentate din partea şefului NKVD-ului, Lavrenti Beria.
Descoperirea de către nazişti în 1943 a uneia dintre gropile comune, după ce armata germană ocupase în 1941 zona respectivă a precipitat ruperea relaţiilor diplomatice dintre Uniunea Sovietică şi guvernul polonez în exil de la Londra.
Smolensk
(Russian: Смоле́нск; Belarusian: Смаленск; Lithuanian: Smolenskas; Polish: Smoleńsk; German: Smolensk) is a Russian city and the administrative centre of Smolensk Oblast, located on the Dnieper River. Situated 360 kilometers (224 mi) west-southwest of Moscow, this walled city was destroyed several times throughout its long history since it was on the invasion routes of both Napoleon and Hitler.
Smolensk este localitatea lângă care se află aeroportul unde Preşedintele Poloniei şi alţi aproape o sută de oficiali polonezi au pierit în drum spre Katyn, pentru comemorarea celor ucişi în 1940.
Ceremoniile funerare pentru omagierea celor 96 de victime ale accidentului de avion petrecut in urma cu o saptamana in Rusia, cand si-au pierdut viata inclusiv presedintele si mai multi demnitari ai tarii, au inceput sambata la ora 12.59, in Piata Pilsudski din Varsovia.
Slujbe de pomenire în România pentru victimele accidentului aviatic de la Smolensk în timp ce omenirea remarcă Accidentul de la Smolensk: Coincidenta tragica
Polonezii mei
Drumurile vieţii mele s-au intersectat de multe ori cu reprezentanţi ai acestui popor. Cărţile lui Sienkiewich, muzica lui Chopin, dar şi întâlniri cu oameni simpli, mi-au marcat viaţa, mi-au desăvârşit educaţia, mi-au sporit zestrea de amintiri plăcute, …
Krysztof - ne-am cunoscut prin ’67 şi am corespondat mai mulţi ani, mai ales pe teme filumenice. În ’69, în drum spre mare, familia Stankiewicz s-a oprit pentru o zi la noi, la Turda. Ştiu că le-au plăcut Cheile Turzii.
Anonimul - a oprit maşina şi l-a luat de piept, efectiv!, pe miliţianul care îl acuza pe tatăl meu, pe nedrept, de o încălcare a regulilor de circulaţie! Era cam prin ’71, mi se pare.
Krosno - nici nu-mi mai amintesc cum se numea filumenistul din Krosno, care, în decembrie ’87, m-a dus la Cercul Catolic din oraşul lui. Eram uimit de posibilităţile pe care le avea Biserica catolică, într-un stat socialist!
Evident că mult mai mulţi au fost polonezii cu care am avut legături. În numele tuturor acestora,
cu durere şi respect, îmi plec fruntea
în memoria celor ucişi de avionul prăbuşit la Smolensk,
… lângă Katyn!
Astăzi, când sunt înmormântaţi cei care au pierit în accident de avion, aeroporturile europene, aproape fără excepţie, sunt închise din cauza norului de cenuşă vulcanică. Puteţi afla situaţia aeroporturilor închise şi povestea zborului British Airways Flight 9 – care a trăit experienţa unui nor similar, dând click pe link-uri.
Update: aici au fost înmormântaţi Preşedintele Lech Kaczynski şi soţia sa.















noruego
1 mai 2010
de-aia se repeta nenorocita de istorie,pt ca o uitam!daca ne-ar fi vii in minte toate intamplarile rele,am sti sa nu mai facem!
si mai am o dilema(am scris-o si pe blogul meu):cum poate o fiinta umana(se presupune ca suntem mult mai inteligenti decat animalele) sa ucida cu atata sange rece una sau mai multe alte fiinte umane?si apoi sa intre in pat fara remuscari,ca si cand tocmai ar fi jucat un meci de fotbal?pentru mine acest lucru e de neinteles…
Zamfir POP
1 mai 2010
# noruego: Pentru tine, ca fiinţă umană, sigur că este de neînţeles. Dar, cei despre care vorbeşti sunt doar nişte “animale botezate”! Nu le poţi cere să aibă sentimente umane. Eu nu pot înţelege boxul: cum poţi să fii mai bun provocând suferinţa altuia? La lupte, la trântă, îţi verifici puterea şi agilitatea. La box, dai în cap, dai în ficat, ca să cadă!
noruego
1 mai 2010
e pacat ca ne amintim de astfel de cazuri doar cand se mai intampla ceva tragic.nu stiu,o fi in firea lucrurilor ca omenirea sa uite,sa treaca mai departe fara sa invete din aceste intamplari nefericite.de aceea se si intampla atatea nenorociri pe planeta asta.pacat,mare pacat!…
Zamfir POP
1 mai 2010
# noruego: E bine că ne amintim, măcar la aniversări şi evenimente. Viaţa este plină de treburi cotidiene şi este în firea lucrurilor să mai şi uităm, câte un pic, uneori, de lucrurile, bune ori rele, de altă-dată. Partea proastă e că istoria se repetă. Ca şi isteria!
collector
18 aprilie 2010
Să se odihnească în pace
daurel
18 aprilie 2010
Foarte potrivite cuvinte! M-am tot gandit sa scriu ceva despre experienta mea cu polonezii, dar nu mi-as fi putut opri admiratia pentru religia lor…Eu judec, cam toata Europa, in schema religioasa propusa de Samuel Phillis Huntinton…Fara suparare…
Zamfir POP
18 aprilie 2010
# Daurel: Cele trei exemple sunt doar cele de care mi-am amintit în ultima vreme, cu diferite ocazii.
Un mic efort de memorie şi mi-o amintesc pe femeia de la informaţii dintr-o gară din Polonia, care mi-a scris orarul pentru cele două schimbări de tren care urmau pe itinerariul meu, apoi, a făcut un spectacol de pantomimă a la Puric până s-a convins că am înţeles tot ce a vrut să-mi comunice (detalii referitor la peroane, la urcări şi coborâri în trenuri, …). Nu am avut nici o dificultate ulterior, urmând informaţiile de la Doamna respectivă. Nu din greşeală am scris cu majusculă!
Dar, îmi amintesc şi de privirile crunte ce mi s-au adresat, în ’87, într-un autobuz interurban, când – bănuind că engleza şi franceza nu mi-ar fi de folos – am răspuns în ruseşte! O femeie mai în vârstă m-a beştelit, scuturând energic degetul, pentru că nu am învăţat poloneza, dar, avea cuţite în priviri! Ca şi alţii, în jur! La fel, îmi amintesc ce rapid şi-au schimbat toţi mimica atunci când le-am spus pe româneşte: “Ei, câţi veniţi voi în România şi nu aţi învăţat româneşte!”. S-au liniştit constatând că nu sunt … frate sovietic, ci, prieten român!
În materie de religie, îmi cunoşti poziţia. În faţa mea, Omul este Om, indiferent în cine ori în ce crede. La fel, porcul este porc, oricâte cruci îşi face, în oricâte biserici intră, …