O comunitate este un organism viu. Unele celule se nasc, spre a revigora organismul, altele se retrag, avându-şi misiunea îndeplinită. Comunitatea îşi continuă viaţa şi activitatea. Comunitatea este neamul, ori, numai, oraşul, sau, doar, familia. În familia Raţiu, în familia Turda, două celule s-au mutat, mai sus, în deal.
Rodica Petronela Raţiu, născută Bucur, soţia venerabilului Mircea Raţiu, a depus armele, după vreo zece ani de când un atac cerebral a împiedicat-o să se mai mişte, să mai vorbească, … Tot ce a mai reuşit, a fost să vină, din California, acasă, la Turda. Cu ajutorul soţului, Mircea, care s-a rugat în tot acest răstimp … să nu moară primul, ca să o poată îngriji!
Nu am aflat la timp de tristul eveniment (mişcările îmi sunt, încă, limitate) şi am ajuns la biserică – după terminarea slujbei – şi, mergând pe scurtătură, la cimitir – înainte de înhumarea efectivă.
Dar, în orice rău e şi un bine. Duminică au fost împreună, vreo şapte din familia Raţiu, la nivel orizontal cu Indrei. Nicolae de la Londra, alţii de la Laussane, din America ori Paris, … Împreună cu întâlnirea familiei, din 12 decembrie, de la Teiuş, reuniunile fac parte din stilul şi tradiţia familiei. Ascultaţi ce spune Indrei despre aceste două evenimente, care au adunat din cele patru zări ale Pământului, răţeşti.
Minerva Negruţiu se muta şi ea în deal, aproape simultan.
Născută în aceeaşi zi, lună şi an, cu mama mea, a împlinit – cu numai două luni în urmă – optzeci de ani. Pentru mine, era şi mama unei bune colege de clasă din liceu. Condoleanţe, Nina!
La sediul Asociaţiei pensionarilor “Dr. Ioan Raţiu”, era un factotum, în ultimii ani.
Colegii de asociaţie sunt, încă, şocaţi de scurtul timp scurs între aniversarea de 80 de ani şi trecerea în nefiinţă.
Odihnească-se-n pace, amândouă!
Crâmpeie din viaţa familiei Raţiu, din viaţa Turzii, împletite de-a lungul veacurilor. Din care, încerc să aflu – şi să vă transmit – file, momente, amintiri.
Îmi salut o duzină dintre comentatorii din trecutul cel mai apropiat: Teo Negură, CELLA, Se-cret, Cristian LISANDRU, Criss, daurel, StropiDeSuflet, Năbădăiosul, Cristian Dima, ela1l, Geanina LISANDRU, OMU, strongvaleriana, incertitudini, Napocel (ordinea este cea a intrării în scenă – ultimul este cel dintâi! de-am greşit la numărătoare, al meu să fie păcatul!)
Napocel
11 februarie 2011
Dumnezeu să le odihnească în pace
Zamfir POP
12 februarie 2011
# Napocel: Amin.
CELLA
4 februarie 2011
unde ‘apucăm’ noi asemenea vîrste şi oameni minunaţi să ne pomenească
fie primite în LUMINĂ
şi, ţie, mulţumită de pomenire
Zamfir POP
6 februarie 2011
# CELLA: Mie, papagalul mi-a spus că voi trăi “numai” până la 82 de ani.
LaNoapte
12 ianuarie 2011
Salutare.
Imi cer scuze de deranj prin acest comentariu, ma gandeam daca am putea face un schimb de link?
Observasem ca esti partener cu un unul dintre blogurile pe care le urmaresc lisandrulisandru si de aceea.. astept un raspuns din partea ta, iti multumesc
Zamfir POP
12 ianuarie 2011
# LaNoapte: Parteneriatul meu cu Lisandru are alta motivbatie decat schimbul de linkuri. Raspunsul meu este: NU, pentru ca pe blogurile mele, traficul se realizeaza pe baza atractivitatii postarilor.
teonegura
12 ianuarie 2011
Imi pare rau, Dumnezeu sa-i odihneasca! E trist cand cei dragi pleaca si nu ne putem mangaia decat cu gandul ca s-au dus catre o lume mai buna…
Zamfir POP
12 ianuarie 2011
# teonegura: Ne mangaiem o clipa cu amintirea, apoi, ii uitam pentru ca trebuie sa ne batem cu viata ca sa … supravietuim.
gabriela
12 ianuarie 2011
Cuvintele tale le mangaie memoria. Dumnezeu sa le odihneasca in pace!
Zamfir POP
12 ianuarie 2011
# gabriela: Mă cunoşti: fac exact ce cred că e bine, ce simt, ce vreau, … Aşa cum am spus: le-am cunoscut pe amândouă şi mă doare că ne-au părăsit.
se-cret
12 ianuarie 2011
Tristă postare ți-a ieșit de sub tastatură,dar memoria celor plecați trebuie onorată cu sfințenie.Dumnezeu să-i odihnească în pace !
Zamfir POP
12 ianuarie 2011
# se-cret: Mă străduiesc să surprind cât mai multe din clipele comunităţii. Amestecate. Şi cele de bucurie ori încântare şi cele de mizerie ori dovezi de tâmpenie, dar, şi astfel de nedorite evenimente. Ambele persoane îmi erau, relativ, apropiate, direct sau indirect. Şi s-a potrivit să fie înmormântate în aceeaşi duminică. Dumnezeu să le odihnească în pace!