Meseria-i brăţară de aur

Posted on 20 mai 2009

8


Îmi plac bancurile. Am şi ceva memorie şi ceva talent de a le spune.
De curând, am citit un banc din categoria „mişto banc!”, dar poate fi încadrat foarte bine şi la „fabule”, şi îl transcriu:

Cică luni dimineaţa, la prima oră, în biroul maistrului vidanjor sună telefonul.
– Alo, alo, dom’le, la intersecţia străzilor Republicii cu Libertăţii s-a-nfundat un canal şi e nenorocire. Locatarii din patru blocuri sunt în suferinţă. Refulează, dom’le!
– OK, OK, venim imediat.

vidanjaApoi maistrul către ucenic:
– Băiete, adu trusa de scule.
Cară ucenicul din greu trusa.
– Nu aici, băiete, la maşină, că plecăm pe teren.
Târâie bietul ucenic trusa la maşină. Ajung ei la locul cu pricina, ridică maistrul capacul şi vede … canalul plin ochi cu căcat.
– Băiete, adu trusa de scule de la maşină.
Cară ucenicul din greu trusa lângă canal.
– Băiete, fii atent la mine.
Îşi suflecă maistrul mânecile, coboară în canal, îşi ţine nasul cu mâna şi … capul la fund. Iese după vreun minut.
– Cheie de paiş’pe.
Ia cheia întinsă şi… capul la fund. După alt minut.
– Şarpele.
Ia capătul şarpelui şi… capul la fund. După încă vreun minut se aude zgomotul specific şi canalul se goleşte de căcat.
Iese maistrul mândru pe margine, se şterge cu dosul palmei pe obraji şi frunte, se scutură, îl bate părinteşte pe umăr pe ucenic şi-i spune.
– Băiete, ascultă aici la mine. Să pui mâna să-nveţi meserie, că al’fel toată viaţa o să cari numai la trusa aia nenorocită de scule!

Morala: meseria-i brăţară de aur!

Q.e.d.!!!

Posted in: 85 - glume