Eminescu la Primărie

Posted on 15 Ianuarie 2010

0


După cum am mai precizat, pentru ora 13,30 aveam de ales între o manifestare legată de Eminescu, la Primăria Turda, şi dezvelirea bustului Poetului, în faţa şcolii din Mihiai Viteazu. Nu am ezitat în alegere, dar cu oarecare regret. La întoarcere, am prins câţiva dintre participanţii care nu o şterseseră încă şi am discutat cu ei despre ce a fost. Vreţi detalii? Vi le ofer, aşa cum mi le-a oferit colega Dana Deac. Iar imaginile mi-au fost puse la dispoziţie de către un alt coleg, Marian Oprea. Le mulţumesc în numele vostru pentru amabilitate.

Cu gândul la Eminescu

Primăria şi Consiliul Local al Municipiului Turda, Societatea Culturală Filarmonia şi Casa de Cultură a Municipiului Turda au organizat vineri, 15 ianuarie a.c. masa rotundă cu tema ”Cu gândul la Eminescu”.

De fiecare dată când se vorbeşte despre Eminescu se insistă pe valorile lirice eminesciene. Dar Eminescu a fost şi prozator, şi om politic şi sociolog. Pornind de la scrierile sale sociologice în care Eminescu a susţinut mereu promovarea valorilor locale şi naţionale şi nu doar exportarea celor europene şi mondiale, organizatorii au decis ca de ziua lui Eminescu să se vorbeasca şi despre valori culturale turdene. Mircea Ioan Casimcea a prezentat la început câteva aspecte din personalitatea şi realizările literare ale lui Mihai Eminescu.
Apoi a fost sărbătorit şi artistul plastic Valer Suciu, ”părintele artiştilor plastici turdeni”, care în 14 ianuarie a împlinit 75 de ani. Profesorul Valer Suciu a expus cu acest prilej 9 din lucrările sale realizate de-a lungul timpului (peisaj, natură moartă, portret) şi a vorbit auditoriului despre treptele realizării sale profesionale. El a amintit cu acest prilej că i-a avut ca elevi în ale artelor plastice, printre alţii, pe profesorul Vasile Tolan, acum profesor universitar la Academia de Arte Plastice, profesorii turdeni Alin Bâlcu, Adrian Țop şi Alexandru Picovici. Între cei pe care i-a pregătit în cariera de arhitect se numără Ana Călugăr-Pop, Dănuţ Adace, şi chiar pe decanul Mircea Moldovan.
Tot cu acest prilej a fost prezentat şi poetul Paul Gon (pseudonimul profesorului Vasile Lupulescu) care în 15 ianuarie ar fi împlinit 67 de ani. S-au recitt poezii din volumul ”Limb” scos la Editur Dacia din Cluj-Napoca în anul 1994.
Momentul poetic a continut cu o scurtă prezentare a poetului, omului de cultură şi politicianului turdean Aurel-Dragoş Munteanu, recitându-se poezii din volumul ”Singurătate vie”, publicat în 2006 la Editura clujeană Eikon.
Felicia Răcean, directoarea Casei de Cultură a municipiului Turda a prezentat apoi volumul de poezii ”Vocea inimii” publicată anul trecut la Editura Hiperborea de către Ileana Nistor Heller. Autoarea a citit apoi versuri din creaţia proprie dedicate poeţilor şi lui Mihai Eminescu.
Ioan Mircea Casimcea a continuat seria prezentărilor de carte cu volumul de proză semnat de turdeanca Eva Martin, ”Israel”, tipărit la finele anului trecut la Editura Eurograph din Cluj-Napoca.
Dana Deac a punctat o altă sărbătorită a acestor zile: actriţa Stela Furcovici. Ea ar fi împlinit în 17 ianuarie, dacă nu ar fi trecut de partea cealaltă a timpului, 56 de ani. Viceguvernatoarea Societăţii Culturale Filarmonia Turda a prezentat 3 momente inedite, legate de numele lui Mihai Eminescu. Mai întâi ea a adus înregistrări cu Mihail Sadoveanu recitând din versurile poetului nepereche.
Apoi, ea a atras atenţia auditoriului asupra poeziei ”La steaua”. Eminescu, decedat în 1889, a expus o teorie a lui Einstein emisă în anul 1915: Teoria Relativităţii. Dana Deac a sugerat sa se studieze cabala veche sau alchimia hermetic-paracelsiană, de către cei interesaţi, pentru a observa că teoriile acestea existau de mii de ani. Şi, în timp ce Einstein a expus într-un limbaj de fizică, Eminescu a făcut-o într-un limbaj poetic. Eminescu (care a fost in tinereţe la studii universitare în Germania), şi mai târziu Einstein, care nu l-a cunoscut pe Eminescu, s-au inspirat din vechile vede indiene, ce cuprind ample cosmogonii şi pe care amândoi le-au citit şi au meditat asupra lor, mai ales că ele erau la modă în cultura germană a acelor vremuri.

Al treilea moment inedit prezentat de Dana Deac a fost prezentarea craterului de pe planeta Mercur, care poartă numele poetului nostru naţional. Când sonda MESSENGER a trecut la numai 200 de km de planeta Mercur, la începutul lunii ianuarie 2009, a transmis imagini ale unor regiuni niciodată văzute. Uniunea Astronomică Internaţională a hotărât ca unul dintre noile cratere observate să poarte numele poetului Mihai Eminescu. Craterul Eminescu are 125 km în diametru şi este un crater interesant pentru că pare că s-a format mai recent decât restul craterelor de pe Mercur, datorită unui meteorit.
În încheiere Dana Deac a propus profesorului Valer Suciu sa accepte ca Societatea Culturală Filarmonia să îi organizeze o expoziţie colectivă cu tema ”Profesorul Valer Suciu şi elevii săi”.

Am dres busuiocul, cu ajutorul Danei şi al lui Marian, busuioc pe care îl aşez şi eu la picioarele Măriei Sale, Poetul. Să fim sănătoşi să repetăm de cât mai multe ori plecarea frunţii în faţa sa.

Anunțuri
Posted in: 22 - Evenimente