Raport muncitoresc

Cu ocazia Zilei de 1 Mai, Ziua internaţională a celor ce muncesc, Stimaţi Tovarăşi de Blogosferă, ori – măcar – de Blogoval, vă doresc multă sănătate şi multă fericire! Pe bune, cum zice un profesionist (că şi el se „munceşte”!). Dar, de ce sărbătorim acum sărbătoarea comunistă, ceauşistă? Pentru că …

În anul 1889, Congresul Internaţionalei Socialiste a decretat 1 mai Ziua Internaţională a Muncii, în memoria victimelor grevei generale din Chicago, ziua fiind comemorată prin manifestaţii muncitoreşti. Cu timpul, 1 Mai a devenit sărbătoarea muncii în majoritatea ţărilor lumii, diversele manifestări căpătând amploare pe măsură ce autorităţile au convenit cu sindicatele ca această zi să fie liberă.

Deci, prin 1880, nu se prea ştia (din fericire!), nici de comunism şi nici de Ceauşescu! Nici acum nu ştim mai multe. Pentru că … nu vrem!

Pentru noi, poporul român, pentru cei care nu ne scremem cu halovin ori vălentains, cei care ne mai amintim şi de rădăcini, ne amintim de Arminden … Eu, îmi amintesc de anii petrecuţi, înainte de 1960, la Herja,lângă Baia Mare, unde se puneau crengi – de fapt puieţi destul de mărişori! – de mesteacăn pe stâlpii porţilor! Trunchiul cu coaja albă, frunzele de un splendid verde crud, te făceau să nu te îndoieşti că e Sărbătoare!

„La 1 Mai romanii sarbatoresc „Armindenul”, simbol al vegetatiei care proteja recoltele si animalele. In traditia populara, acestei zile i se mai spune si „ziua pelinului” sau „ziua betivilor” si semnifica inceputul verii. Armindenul se serbeaza pentru rodul pamantului, ca sa nu bata grindina, impotriva daunatorilor, pentru sanatatea vitelor, vinul bun, oamenii sanatosi, prin petreceri la iarba verde, unde se mananca miel si cas si se bea vin rosu cu pelin.” Mai multe aflaţi de pe http://www.crestinortodox.ro

1 Mai – sărbătoare a Muncii

Am dat o raită prin oraş, ca să văd cum se sărbătoreşte la Turda.

Oraşul e împodobit de sărbătoare (nici vorbă!)

E plin de steaguri arborate pe stâlpi (două la primărie, două la prefectură, …)

Oamenii au îmbrăcat costume de sărbătoare (fiecare după rang sau naţie!)

Bucuria sărbătorească este a tuturor (indiferent de vârstă!).

Prilej de a se face cunoştinţe noi, a se crea relaţii  (socializare, ce mai?!).

Alţii, sărbătoresc prin muncă (fiecare, cu a lui, specifică!)!

Atmosfera este foarte relaxantă.

Noi, Ulise şi cu mine, am mâncat micii la micul dejun şi bem lapte pe post de bere. Şi mergem la Durgău să profităm de Soare, linişte, verde şi de Primăvara care lasă loc verii!

Aşa ne-am învârtit de-a lungul anilor: 1 Mai – De la Florar, Arminden la „Paştele Muncitorilor”. Şi, acum, înapoi?!

Notă: Postarea nu este gata. Iau leptopiseţul şi pe Ulise şi … voi continua munca în cadru sărbătoresc!

Acum, e gata!

Etichetat: actualitate, autobuz, autori, blogosferă, blogoval, Câmpia Turzii, comunitară, concurenţă, gânduri, local, muncă, opinie, proiect, România, stup, sărbătoare, truditori, Turda, Zamfir

Posted in: 1 - Viaţa comunităţii