STP Turda, nu-i Alba

Posted on 21 Mai 2010

17


V-am făcut să picaţi pe spate – de uluială – cu cele povestite în articolul „Azi în Alba, mâine în toată Turda„. Dar, aşa cum am conceput titlul articolului, vorbeam despre … mâine. Astăzi, STP Turda nu este, încă, decât un RATL vopsit. Cu vopsea … nu prea albă! Roşie, de tot!

Aşa cum Kaufland România nu seamănă cu Kaufland Germania sau Carrefour România este altfel decât Carrefour Italia (am dat exemple aiurea, ca să nu ziceţi că le fac reclamă! doar porcăriile româneşti sunt originale, atât la propriu, cât şi la figurat!), nici STP Alba Iulia nu seamănă cu STP Turda. Susţin afirmaţia cu două exemple:

Anonimă semnată

M-a rugat cineva să mă interesez de abonamentele nenominalizate din oferta afişată de „STP Turda”. M-am adresat fostei salariate de la fostul chioşc al RATL Turda, care este noua salariată a STP Turda în noul chioşc al STP Turda. Şi, am constatat ceea ce un ţăran de la Iara îmi explica despre aşa-zisa „revoluţie” din decembrie ’89: „s-au vopsit coteţele, dar, porcii sunt aceiaşi„!

Cum se obţine au abonament nenominalizat.

Într-un oraş civilizat din Europa e simplu: te adresezi salariatului de la chioşcul de bilete sau automatului cu touchscreen, spui/selectezi ce doreşti, plăteşi şi primeşti cartonul/card-ul care atestă plata abonamentului solicitat.

În Turda, e puţin altfel: nu poţi obţine de la orice gheretă! Musai să te duci la căsuţa din Micro III, duci o adeverinţă de la firma unde lucrezi, alta de la securitate că bunicu’ nu a fost legionar, plus un atestat că nu porţi pantosi de marcă falsificaţi, … şi primeşti un abonament „nenominalizat” pe care scrie firma la care lucrezi! Curat anonim, dar, cu semnătură!

S-a uitat că problemele şi formalităţile, la modă pe vremea când tariful abonamentului includea subvenţia, nu mai sunt de actualitate. S-a uitat tov. şef de la STP Turda pe calendar? Suntem în 2010, tov, şăf! Nenominalizatele cu nume pe ele nu mai sunt „cool”!

Clientul nostru

Diferenţa dintre economia de piaţă reală şi a noastră, originală, constă în lozinca „Clientul nostru, stăpânul nostru”. Luată de „dincolo”, din lumea civilizată, lozinca a fost … îmbunătăţită cu românescul adaos: „Lua-l-ar dracu’ de stăpân”!

Aşa şi la STP Turda: „Clientul nostru, stăpânul nostru. Lua-l-ar dracu’ de stăpân.”!

Vin de la Sibiu cu o maşină care merge spre Câmpeni. Amicul, binevoitor, mă lasă în staţia de autobuz a STP Turda de la Silica. Vreau să ajung în oraş. Alimentara de unde îmi puteam cumpăra bilet, s-a închis. Şoferul autobuzului nu are bilete. Taxatoare pe autobuz nu avem, pentru că ne-am modernizat: validăm biletul cumpărat … de unde? Până să apară automatele de bilete, ca la Alba Iulia, mai este. Ce facem, tov, şăf: tocmai ai pierdut un călător!. Cei zece taximetrişti din staţie, abia aşteaptă să mă plimbe ei în locul STP Turda!

Deci, mult stimaţi foşti salariaţi de la RATL Turda: nu maxi-taxi-ştii sau Alis-u’ ori taximetriştii vă fură călătorii! Călătorii fură-n staţie, da’, plecară cu taxi-ul, că STP Turda nu se îngrijeşte să le ofere biletele de călătorie. Astăzi, clientul de care faci mişto, nu se mai supără, ci, plăteşe altuia ceea ce nu vrei tu să-i oferi!

Anunțuri