Nelămuriri şi clarificări

Posted on 4 Noiembrie 2010

32


Cu ceva timp în urmă, mă lăudam că am identificat locul în care a fost vechea mănăstire a Petrid-ului, deasupra Cheilor Turzii, conform hărţi iosefine din 1770. După ce identificasem, eronat – ziceam, o altă locaţie. Un fost coleg de liceu, susţine că prima ar fi locaţia adevărată. Mai mult, pe locul respectiv s-a ridicat o troiţă. Cine are dreptate?

Incitat de dispută, dar, şi încântat de oferta amicului de a merge cu maşina la Petreştii de Sus, şi apoi, per pedes la troiţă şi la Izvorul popii, mi-am luat rucsacul şi companionul de drumeţii şi am purces la faţa locului.
Nea Suciu, fost pădurar la viaţa lui, ne-a vorbit despre locul mănăstirii.

Mai ales că a participat la reconstrucţia de dinaintea războiului (anii ’40 ai secolului trecut) a bisericii ce a dăinuit până prin anii ’60.

Pentru trei drumeţi veseli, ca noi!, nu a fost mare lucru să urcăm dealul şi să ajungem acolo unde fusesem în 22 iunie 2009. Supoziţiile mele de-atunci, au fost confirmate de montarea unei troiţe, la 4 august 2010. Pe placă este menţionat şi stareţul noii mănăstiri, ce se construieşte la câţiva kilometri distanţă.

Am mers şi la Izvorul popii sau Izvorul călugărului, cum i se mai spune. Se pare că de-aici se aprovizionau cu apă călugării acelei mănăstiri, Cu secole în urmă. Am găsit izvorul aproape secat.

În schimb, a meritat toţi banii, plimbarea pe cărarea cu covor de frunze de stejar uscate.

După o „pauză de masă”, într-o locaţie de unde am admirat râul Hăşdate la întâlnirea sa cu Arieşul, am făcut drumul înapoi, spre culme.
Am fi vrut să mergem să vedem şi drumul ce se construieşte pentru o viitoare exploatare de piatră (!) din zonă, dar, ora de iarnă a venit cu apus mai grăbit. Ne-am grăbit şi noi la bătrâna Dacie purtătoare de drumeţi (ea ne-a dus şi luni la Rimetea, pentru expediţia pe Ardaşcheia!) şi … acasă.

Imaginile legate de această nouă hălăduială, cele de mai sus şi altele, le găsiţi în album.

Ş-am încălecat de o frunză de stejar şi v-am spus povestea aşa, mai rar. După ce voi prelua informaţiile despre care mi-a vorbit amicul, voi analiza din nou tot ce ştim din diferite surse şi vom decide dacă am fost astăzi, sau nu?!, pe locul fostei mănăstiri a Petrid-ului. Deocamdată, îndeplinesc dorinţa amicului de a posta despre hălăduirea de 4 noiembrie 2010.

Semnăm: Zamfir şi Prietenii (în plan secund!).

––––––––––––––
Nu uitaţi:
Pe Blogurile zamfiriene găsiţi actualitatea de pe la noi,
viaţa în glumă, imagini faine şi file de istorie,
precum şi opinii personale.

Anunțuri
Posted in: 7 - Istorie