De la Kopenhaga la Copăceni

Posted on 28 Aprilie 2011

3


Încă un detaliu rezolvat

Am primit un telefon care mă informa că “au sosit danezii la Copăceni”. De ce tocmai la Copăceni? Pentru că acolo, la Şcoala “Simion Balint”, s-a format un nucleu de inimoşi, care vor, neapărat, ca şcoala lor să existe şi să progreseze. De-aceea, şcoala din micul sat – poreclit: Copenhaga! – este fruntaşă în multe domenii, depăşind prin activitatea susţinută, a elevilor, dascălilor şi părinţilor, deopotrivă, multe şcoli cu pretenţii din zone urbane.

Despre năzdrăvăniile ing. Augustin Duca, directorul şcolii “Simion Balint” din Copăceni, cel care susţine că trebuie şi un dram de tupeu ca să poţi menţine pe linia de plutire o şcoală dintr-un sat mic de lângă un oraş şi, astfel, se dovedeşte năzdrăvan în decelarea soluţiilor, mai ceva decât alţi şapte directori, am mai scris. Cu ani în urmă, mi-a explicat cum se descurcă ( Gesturi răstălmăcite), apoi, cum a intrat într-un proiect cu finanţare europeană şi şi-a dus ucenicii în Danemarka ( Du ca la Kopenhaga) şi cum face rost de fonduri pentru baza materială tot mai bogată în fiecare an ( Du ca la Copăceni), cum elevii lui sunt documentaţi precum cei din şcoli prestigioase ( Misterele Universului), …

Ieri, a sosit delegaţia şcolii partenere din Danemarka. Au venit douăzeci de elevi, însoţiţi de patru dascăli. Pentru un program comun cu copândenii, timp de zece zile, în cadrul proiectului Friendship across the EU, derulat în parteneriat cu Şcoala Friskolen din Skive – Danemarka. Principalul scop al proiectului fiind: atingerea dimensiunii europene în educaţie prin crearea de oportunităţi şi acordarea de şanse egale elevilor din mediul rural.

Elevii danezi

Dascălii danezi

Din Programul furnizat de organizatori: miercuri – sosire la aeroport, joi – festivitate, activităţi de colaborare şi comunicare, masă românească (cu bucate pregătite de părinţii elevilor din Copand), drumeţie la Cheile Turului şi vizită la un sculptor în lemn. Mâine – au pe listă Cheile Turzii, sâmbătă – grupul va da o raită pe la Castelul Bran şi Sighişoara, duminică – un picnic la Ocoliş, … şi tot aşa. Despre cele ce vor urma, îl voi trage de limbă pe Duca, pe cărările Cheilor Turzii ori ale Ocolişului.

Surpriza (plăcută şi onorantă pentru mine!) a fost că unul dintre profesorii danezi, Ivan, m-a recunoscut după pozele de pe blog. Căutând să se documenteze, a zăbovit adesea la prezentările mele, legate de Copăceni, Turda sau zonă. Îmi citeşte blogul cu google translator şi e fericit că înţelege despre ce vorbesc. L-am rugat să-mi spună două cuvinte despre vizita lor:

Alte detalii, în postarea următoare.

Din păcate, mâine trebuie să mă ocup de alte probleme şi îi las să meargă – fără mine – la Cheile Turzii. Acolo îi va antrena Alin Roşca, de la Fundaţia “Potaissa”,  în activităţi instructive şi distractive, şi le vor explica salvamontiştii cum e cu căţărarea pe stânci. Danezilor, care au cea mai mare altitudine de circa 150 de metri. Truda e cam pe la 350! Deci, suntem mai sus ca ei!

Anunțuri
Posted in: 26 - şcoala