Monumentul nepăsării

Posted on 12 Martie 2012

6


Ieri, am fost să vedem Crucea Mânuirii Neamului, de lângă cimitir. Imediat, veţi vedea şi veţi înţelege de ce … am pierdut o literă din denumirea oficială a … monumentului nepăsării şi nesimţirii neamului!

A fost odată, ca-n grabă electorală, inaugurarea unui monument Am prezentat evenimentul, la momentul desfăşurării, în postarea: Şi la Crucea Mântuirii Neamului

Scriam atunci: „Conform textului de pe placă, un sfert este pentru pomenirea eroilor neamului, iar restul, mai bine de jumătate, este pentru pomenirea celor care … fără nici o tentă electorală!, tocmai astăzi, în ajun de alegeri!, s-au adunat la monument.”!

Din putinele cuvinte pe care le-am schimbat incerc sa-mi dau seama daca sunteti un negativist incorigibil sau mai mult un perfectionist foarte pretentios” – zicea preşedintele refugiaţilor pe ţară, Barbu I. BĂLAN, nemulţumit de ce scrisesem, şi adăuga: „Ma intristeaza faptul ca aveti atatea nemultumiri cu privire la dat inaugurarii, la sinceritatea participantilor si ca vedeti asa catastrofal lucrurile. Probabil ca nu l-ati vazut cum arata la inaugurarea partiala de anul trecut ca sa puteti constata diferenta si evolutia in timp.„. Domnule Bălan, vă îndemn să vedeţi imaginile de-atunci şi …

Situaţia de astăzi, diferenta si evolutia in timp (!), o vedeţi mai jos:

Explicaţii:

Din depărtare, pare destul de frumoasă. O cruce monumentală, cu doi pari puşi pe-aproape. – Pe unul dintre pari, flutură … o cârpă albastră. – Jos, este depusă ofranda. Adică, doar sticla. – Plăcile ornamentale încep să cadă. – Placa omagială, de pe postament a dispărut! După cum puteţi să vedeţi NEcatastrofal lucrurile! – Colţul bordurii a fost făcut de ne-meseriaşi. – Şi la bază, plăcile ornamentale pică. – Placa inscripţionată, de sus, încă, rezistă.
– „CRUCEA MÂNTUIRII NEAMULUI” … nu ne mântuie de hoţi şi de nepăsare. – Igrasia îşi face şi ea treaba. – … (model de profesionalism, al meseriaşilor sau al hoţilor?!) – Pe partea dinspre Oprişani, nu s-au pus capace de plastic?!

Pe placa ciordită erau scrişi, cu litere mari, „iniţiatorii”: primar Tudor ŞTEFĂNIE, viceprimar Mircea IRIMIE, iar, din partea asociaţiilor refugiaţilor, turdeni, judeţeni şi naţionali: Ioan BERŢI, Dorel JOIA, Alexandru BENEA şi Barbu I. BĂLAN. Câţi dintre aceştia au mai trecut pe la monument, în cei peste doi ani de la inaugurare?

Vreau sa se stie ca noi, Federatia Nationala a Romanilor Persecutati Etnic “PRO MEMORIA 1940-1945″, am propus o placa ce are un text si o imagine cu adevarat comemorative, pe care se face abstracţie de persoanele care au initiat constructia monumentului. Am inteles, de la domnul viceprimar, ca si placa respectiva este gata (sic!) si se va monta in curand (sic!). îmi explica Barbu I. Bălan, după eveniment. Au trecut doi ani …

Toate discursurile sforăitoare, ca şi toate bunele intenţii, tot formalismul şi fastul de la inaugurare, se pierd la vederea … (mă abţin de la calificative! priviţi imaginile doveditoare!) aspectului actual al monumentului.

18 noiembrie 2009

Domnul primar m-a asigurat ca drumul pana la monument si o parcare in preajma lui sunt in vederea Consiliului local Turda si vor fi amenajate. Avem incredere.” – îmi scria acelaşi Barbu I. Bălan, la 19 noi. 2009! Nu am postat imagini cu halul în care arată, şi astăzi, ca şi atunci!, drumul de acces spre „monument”, cu mizeria din jur (gunoaie, moloz, PET-uri de suc, bere şi alcool, chiar şi un … sutien!), … De fapt, arată ca un fel de caricatură, fără prea multe urme de respect, … Ceea ce „s-a iniţiat” de atâţia bărbaţi de frunte ai naţiei (sic!), s-a intenţionat a fi un simbol sacru, un omagiu închinat celor care au suferit – ca să ne fie nouă mai bine! – a fost făcut, nu pentru mântuirea neamului, ci, … de mântuială, pentru că trebuia mântuit în cinstea alegerilor ce băteau la uşă, pentru mânuirea maselor de alegători! A fost „terminat” în pripă şi „inaugurat” în săptămâna tăierilor de panglici pre-electorale!

Ce simpatici erau şi demnitarii şi veteranii (care au strălucit mai mult prin lipsă!), la momentul inaugurării!

Probabil, erau cu gândul la cheful aferent bifării unei noi scenete din piesa campaniei electorale.

Concluzia este uşor de sesizat: se pare că, departe de a fi chiar un negativist incorigibil sau un perfectionist pretentios, cum mă vedea, cu doi ani în urmă, distinsul Barbu I. BĂLAN, sunt un pic mai realist în judecarea realităţii şi un pic mai sincer în exprimare. În termeni biblici, s-ar zice că nu-s … fariseu! În termeni actuali, s-ar zice că nu-s … politician! O comparaţie între afirmaţiile Domniei Sale, bazate pe promisiunile primarului şi viceprimarului,  din 2009, şi imaginile surprinse de mine, pe teren, în 2012, elimină orice dubiu.

Anunțuri