Vechea şcoală de la Mănăstirea Măgina

Posted on 26 Mai 2012

3


Vă mai amintiţi de Măgina? Satul cu mănăstirea veche de patru veacuri. Acolo unde se crează un Muzeu al icoanei ortodoxe româneşti. Despre vechimea şi importanţa mănăstirii, despre rolul său în cultură, în educaţie, vă aduc noi informaţii.

Este bine stabilit, în istoriografie, faptul că primele şcoli româneşti, mai ales, în Transilvania, s-au deschis pe lângă mănăstiri. Un astfel de rol şi-a asumat Mănăstirea Măgina, chiar de la începuturile sale. O cercetare a lui Nicolae Albu (la pag. 465 în Acta Musei Apulensis, APULUM XVI, 1976) ne vorbeşte despre cea mai veche şcoală românească din judeţul Alba.

Vechea şcoală de la Mănăstirea Măgina

„Ca dovadă că a fost tot timpul o bună şcoală (alături de cea de la Lupşa), este cuprinsă în cele 11 şcoli triviale din Transilvania” (conform: Protoc. Exhibiarum pro 1785-1788, aflat în Arhivele Statului Blaj). Aici, triviale avea sensul de grad între unităţile şcolare (nota ZP)

Şcoala a primit rangul de „şcoală împărătească” şi, de-aceea, „din fondul de instrucţie al Guvernului Transilvaniei” se plătea dascălul cu 50 de Rf pe an. Pe lângă subvenţia guvernamentală şi taxele de la elevi, „plata dascălului era ruptă din a treia parte a grădinii mănăstirii, a treia parte din celelalte venite stolare” (conform: Raportul protopopului de Bălgrad, aflat în Arhivele Statului Blaj). Aici venite stolare avea sensul de venituri care se referă la stolă – venit obținut de preot de la serviciul altarului  (nota ZP).

Şcoala avea dascăli buni şi renumele său mergea departe, până pe Târnave, de unde venea învăţăcei, pentru că „se învăţa într-ânsa mai multă carte decât în şcolile naţionale – de obşte – sau dieceşti”. Învăţau scrisul şi cititul, precum şi aritmetica şi catehismul. Ce era mai important la acea vreme, învăţau şi glasurile şi toată rânduiala liturghiei, astfel că, mulţi tineri sau făcut preoţi şi dascăli cu cele învăţate aici, la Şcoala de pe lângă Mănăstirea Măgina.

Decretul împărătesc din 24 august 1784, precum şi cel din  aprilie 1785, recunosc meritele şcolii mănăstirii în „propagarea culturii şi moralităţii în popor” şi o numără printre mănăstirile cu drept  de viaţă: „pentru grija sufletelor şi învăţătura pruncilor” (conform: circulara lui Bob în Protoc. episcopal pe 1785).

Astăzi,  străvechea şcoală este de domeniul istoriei. Mănăstirea vrea, totuşi, să rămână un focar de cultură şi educaţie.. Detalii, pe această temă, vă voi oferi în curând.

Am găsit aceste informaţii în materialul scanat şi pus la dispoziţie de Părintele Serafim, Stareţ al Mănăstirii Măgina, care îmi cunoaşte apetitul pentru lucrurile de demult. Pe 4 iunie, are loc Sărbătoarea Hramului lăcaşului ce păstoreşte. Cu acel prilej, se va inaugura şi un monument la poarta mănăstirii. Despre care, veţi afla mai multe în relatarea mea de după eveniment.

Anunțuri
Posted in: 28 - religie