Chiar dacă trăieşte de mai mulţi ani în Germania, Radu Cerghizan a rămas turdean sufleteşte. În ciuda vârstei respectabile, scormoneşte în continuare după informaţii despre urbea natală. Ne-a trimis un nou material cu tentă istorică şi promite să recidiveze în curând. (Z.P.)
Biserica reformată-calvină din Turda Veche
Radu CERGHIZAN (Germania)
Turnul cu ceas
Biserica din centrul oraşului Turda, cea în al cărui turn se află un ceas, este deosebită nu numai pnetru aspectul ei actual, ci şi pentru detalii din istoria ei.
Toate bisericile creştine din lume au altarul (corul) îndreptat spre est (spre răsăritul soarelui), iar intrarea în biserici se face de-obicei printr-o uşă pe latura de vest, pe latura de nord sau pe latura de sud. Latura de est, unde este altarul, nu are uşă pentru intrarea enoriaşilor în biserică.
O excepţie (rară ?) o face biserica reformată-calvină din Turda (str. Haşdeu 1), la care s-a făcut o uşă şi pe latura de est (unde a existat altarul, pe vremuri).
Pentru a înţelege mai bine situaţia, să aruncăm o privire retrospectivă asupra istoriei acestui lăcaş de cult.
Perioada romano-catolică
În secolul al XIV-lea se construieşte, pe acest loc, de către cavalerii cruciaţi, o primă biserică romano-catolică cu hramul „Sf. Maria“. Biserica e menţionată într-un vechi registru papal de impozite din anul 1332, ca fiind condusă de preotul Peter din Antiqua Thorda (Turda Veche). Clădirea era alcătuită dintr-o sală (navă), un cor (altar) şi un turn.
Biserica a fost reconstruită în prima jumătate a secolului al XV-lea, pe vremea regelui Sigismund de Luxemburg, fiind unul din cele mai importante monumente ale genului din Transilvania. A suferit în decursul timpului mai multe transformări. Lucrările au continuat până în anul 1494. Biserica a fost concepută în stil gotic, în lungime de 26 m, lăţime de 8,5 m şi o înălţime de 16 m. Iniţial a fost mai lungă, având spre est (spre piaţă) obişnuitul cor (altar).
Planul bisericii a fost alcătuit dintr-o navă tăvănuită, un cor (altar) şi un turn.
În a doua jumătate a secolului al XV-lea a fost ridicată o fortificaţie în jurul bisericii, de formă dreptunghiulară, cu zid masiv de apărare, cu turnuri în cele 4 colţuri şi cu un bastion de poartă pe latura de vest. Altarul bisericii (în lungime de circa 8 – 10 m) a fost demolat cu această ocazie, deoarece biserica (orientată est-vest) era prea lungă şi nu mai încăpea în interiorul fortificaţiei (orientată nord-sud). De atunci, biserica este lipsită de altar, iar pentru slujbele religioase a fost improvizată o masă în mijlocul bisericii.
Perioada reformată-calvină
Biserica a trecut la confesiunea reformată-calvină în anul 1564.
Pe vremea principelui Sigismund Báthory (care a guvernat Ardealul între 1581-1597 şi între 1599-1602), bastionul de nord-vest a fost demolat pentru a permite extinderea reşedinţei princiare (azi adăposteşte Muzeul de Istorie).
Pe locul altarului demolat, a fost ridicat un turn cu clopot în secolul al XVII-lea, plasat pe zidul împrejmuitor, turn care s-a prăbuşit într-o noapte a anului 1862, din fericire, fără a produce victime omeneşti. Între anii 1862-1906 biserica a rămas atât fără cor (altar), cât şi fără turn.
Detalii constructive exterioare
Faţada de vest, cu intrarea încadrată de un portal ornamentat, prezintă elemente tipice de stil gotic de la începutul secolului al XV-lea. în axul faţadei de vest se găseşte un portal, terminat în arc frânt cu deschiderea bogat profilată.
Faţada de nord prezintă cinci contraforturi şi un portal secundar.
Biserica, zidul de apărare înconjurător şi bastioanele au avut de suferit în timpul luptelor generalului Giorgio Basta între anii 1600 – 1601, precum şi a luptelor din anii 1703 – 1711 (în timpul răscoalei anti-habsburgice – revolta curuţilor – conduse de principele Ardealului Francisc Rakoczy II). Zidul şi bastioanele au fost refăcute treptat de principii Gabriel Bathory (principe între 1608 – 1613), Gabriel Bethlén (1613 – 1630) şi Gheorghe Rakoczy I (1630 – 1648).
Mai târziu, zidul şi bastioanele şi-au pierdut utilitatea militară şi s-au ruinat, cedând locul unor construcţii civile. Se mai păstrează în prezent un fragment de zid în lungime de 25 m, la aproximativ 40 m sud de biserică, paralel cu str. Mircea cel Bătrân, având un bastion trapezoidal de colţ. Pe partea externă a acestui zid se mai păstrează inscripţia din 1608, anul refacerii sale.
Actualul turn cu ceas, care predomină panorama municipiului, are o înălţime de 60 m şi a fost construit între anii 1904 – 1906.
Prin înălţimea şi poziţia din centrul oraşului, turnul reprezintă un semn distinctiv al Turzii.
Zamfir Turdeanu' - un turdean (aproape) ca oricare 
Posted on 9 martie 2009
0