Canalul morii

Posted on 21 martie 2009

1


Moara lui Fischer
Pe str. Mircea cel Bătrân din Turda, era o moară. „Moara lui Fischer” (numele ultimului proprietar; nu se cunosc numele proprietarilor anteriori).canal-harta
În ultimele decenii de funcţionare, moara a fost acţionată mecanic (cu un primitiv motor cu ardere internă cu un singur cilindru; de-aici duduitul ritmic care se auzea până departe), în perioada interbelică şi în primii ani după 1944, până la naţionalizare, după care s-a închis definitiv.
Moara s-a aflat lângă puntea de pe str. Mircea cel Bătrân, pe malul Pârâului Racilor. În prezent, în clădirea fostei mori se află un atelier auto.
Înainte, moara era pusă în funcţiune de o roată antrenată de apă. Apa necesară funcţionării morii era adusă printr-un canal, care însoţea trotuarul str. Raţiu între Liceul „Mihai Viteazu” şi str. Coşbuc.
Captarea apei din Pârâului Racilor se făcea într-un punct din spatele actualei „Săli a Regatului Martorilor lui Iehova” (str. N. Iorga nr. 44a). Pe teren se vede, vag, o adâncitură pe malul drept al Pârâului Racilor, acolo unde era locul de deviaţie a apei. Pârâului Racilor este cunoscut sub mai multe denumiri: Valea Racilor, Valea Rachiş, Valea Copăceni, Valea Copandului ori Pârâul Copăcenilor.
Inundaţia din 1940 a distrus digul care devia apa pârâului înspre canal. Dar moara deja nu mai folosea roata de apă, ci motor cu ardere internă.
Scocul de beton
Lungimea totală a canalului era de circa 700 m, dintre care primii 100 m prin grădini.
canal-moaraCanalul ieşea din grădini la intersecţia str. Bariţiu cu str. Bicazului, după care continua, de-a-lungul trotuarului pe partea străzii Dr. I. Raţiu cu case cu numere cu soţ, până la moară, apoi apa se vărsa tot în Pârâul Racilor.
Lăţimea canalului era de circa 1,5 – 2 m, adâncimea de vreun metru. A fost betonat după Primul Război Mondial, în cadrul lucrărilor de sistematizare a străzii Dr. Ioan Raţiu, şi folosit pentru canalizare (după ce moara nu a mai utilizat forţa apei, ci motoare cu combustibil). Fiind un permanent focar de infecţii, în anii ’60 a fost astupat şi acoperit cu asfalt, oferind posibilitate de lărgire a carosabilului.

Nota: materialul conţine informaţii de la trei turdeni: Radu Cerghizan din Germania, Ervin Marton din Israel şi Ludovic Molnar din Turda – România. Le mulţumesc tuturor, prieteneşte. Când voi reuşi să găsesc, voi contribui şi eu cu imagini vechi ale acestui canal.

Posted in: 72 - TURDA ieri