Lângă Turda, avem ceea ce a mai rămas din Castrul roman Potaissa. Doar nişte urme de ruine … După jaful de secole, când castrul a fost o sursă de piatră de construcţie gata prelucrată, pentru multe din construcţiile medievale ale Turzii, după nepăsarea actuală, celebrul monument de istorie arată aşa cum îl vedeţi în imaginile surprinse astăzi de noi (eu şi Prietenul meu, Ulise). Bujorii vă sugerează culoarea obrajilor noştri de români, văzând halul în care arată monumetul şi aşa-zisa „rezervaţie arheologică”!
Mai multe informaţii găsiţi la ro.wikipedia.org
Castrul roman Potaissa: era situat în Dacia Porolissensis şi a fost atestat pe Tabula Peutingeriana
Amplasare: 46.57 N, 23.78 E (pe site apare greşit: 44, în loc de 46!), pe Dealul Cetăţii, Turda. Avea 573 x 408 m (= 23,37 ha) şi a găzduit Legiunea a V-a Macedonica (din 168).
În Lista de monumente are cotaţia: Cod LMI CJ-I-s-A-07208 şi CJ-I-s-A-07209 (termele)
De pe wikipedia.ro, aflăm:
Castrul roman Potaissa este locul unde şi-a avut reşedinţa Legiunea a V-a Macedonica, transferată aici în anul 168 pentru apărarea Daciei Superior. Cu timpul devine cel mai mare castru de legiune cu funcţionare îndelungată din Dacia având la mijlocul secolului III circa 25.000 de locuitori (Turda de azi nu are chiar 60.000 de locuitori!).
Este situat pe Dealul Cetăţii şi este sursa a numeroase obiecte din perioada respectivă, cum ar fi monezi, mozaicuri, inscripţii pe piatră şi altele. În ceea ce priveşte forma are un aspect de dreptunghi cu laturile lungi de 573 m, iar cele scurte 408 m. Castrul are poarta decumana orientată spre vest, spre o zonă mai înaltă, fiind situat pe un platou înalt este ferită de inundaţii dar în acelaşi timp este suficient de aproape de un curs de apă. Alimentarea cu apă se făcea printr-o conductă realizată din tuburi de teracotă iar în interior erau dispuse mai multe fântâni. Datorită poziţiei sale, din castru era posibilă observarea drumului spre Napoca până la mari depărtări.
În prezent o mare parte a ruinelor castrului sunt consolidate şi pot fi vizitate de turişti care pot observă poartă pe latură vestică , o parte din bastioane şi rămăşiţe din clădirea comandamentului (principia).
Asta e teoria. Practica o vedeţi în imaginile următoare:
Surpriza a fost să întâlnesc o familie de turdeni, veniţi să explice celor doi copii despre însemnătatea castrului roman!
Bimilenarul Castru roman va fi vecin cu Autostrada Transilvania, ambele vegheate de străvechile Cheile Turzii!
Nu postez aici toate imaginile. Pentru alte imagini de la castru, vizitaţi:
http://news.webshots.com/album/572142438PrUNwI?vhost=news
Ce facem? Nimic. „Nu sunt bani!” şi „E criză, n-avem bani!” sunt refrenele îndrăgite de cei care ar putea face ceva. Doar s-au pus nişte tăbliţe, drumurile de acces sunt jalnice, iar motoretele şi maşinile trec după chef prin aşa-numita „rezervaţie arheologică„!
Ce fac alţii? Iată o sugestie, în imagini preluate de pe Realitatea:
REALITATEA.NET: Un sat getic este construit între două sate româneşti ale zilelor noastre
Zamfir Turdeanu' - un turdean (aproape) ca oricare 
Ruxandra Lungu
19 mai 2009
Autoritatile locale si nationale au alte „probleme”.
Oricum, e de mirare ca nu s-au gasit niste „mostenitori” ai romanilor care sa „revendice” castrul. Este posibil orice!
zamfirpop
19 mai 2009
M-am tot gândit dacă să-ţi aprob comentariul sau nu. Mi-e teamă că le dai idei! Mâine-poimâine aflăm că mătuşa Tamara a fost proprietara terenului pe care romanii şi-au construit castrul fără voia ei (normal, s-a născut la „câteva” secole după aceea!). Ca şi nenorocitul de Fielding, care şi-a intitulat romanul, ca să aibă succes, cu numele celebrului Tom Jones.
Alex`andra
17 mai 2009
In vara, vin niste studenti din Cluj, impreuna cu profesorii lor, si vor incerca sa imbunatateasca zona, cat de cat. Pe baza de voluntariat, ne putem inscrie si noi, elevii. Am auzit eu de asta de la proful meu de istorie.
„Tabara”-i cam prin iulie. Inca nu stiu exact. Daca nu voi fi prinsa-n alte activitati pe atunci, voluntarul din mine-si va face simtita prezenta 😀
zamfirpop
17 mai 2009
E foarte bine.
Din păcate, ceea ce lipseşte pe-acolo, nu poate fi făcut numai de nişte voluntari cu … suflete mari.
Ar trebui să participe şi autorităţile locale şi naţionale cu … bugete mari!
Te rog, ţine-mă la curent! Mulţumesc! Venim şi noi: Ulise şi cu mine!