Un an de blogging

Un an? Evident că nu este vorba despre mine. Cu un an în urmă aveam deja o postată cu bloguri. Aniversarea se referă la Prietenul Zolty, căruia i-am dăruit un blog şi, ca bonus, şcolirea în materie. S-a dovedit a fi cel mai harnic dintre toţi ucenicii mei de până acum! Pentru că a înţeles utilitatea blogului şi el avea mare nevoie … tocmai de ceea ce a obţinut în acest an de blogoreală!

Un alt Prieten, m-a însoţit la Bogata, pentru că Zolty promisese şampanie la aniversare şi aveam nevoie … să fiu adus acasă, dacă, citez din maistru presei turdene, „aş fi căzut beat prin vreun grajd„!

Iată ce a înţeles Marian din ce i-am povestit, Zolty şi cu mine, despre anul scurs de la acel Salut! Şi eu sunt blogger! lansat pe valurile online-ului la 25 ianuarie 2010:

Zolty din Bogata – un an de „blogging”… şi reuşite

Cu povestea lui Egyed Zoltan ne-am întâlnit anul trecut. De-atunci, s-au întâmplat multe. Câţiva prieteni blogger-i au pus mână de la mână şi l-au ajutat pe Zolty cu izolarea unei părţi a casei, partea în care locuia, urmând ca, în primăvara acestui an – dacă se poate – aceeaşi prieteni blogger-i, dar nu numai, să îl ajute la consolidarea fundaţiei. Tot anul trecut, în perioada sărbătorilor de iarnă, Ziarul 21 a demarat şi derulat campania „Ajută-ne să-l ajutăm pe Zolty”, campanie care i-a mai adus un strop de speranţă şi fericire.
Anul acesta, însă, pe 25 ianuarie, Zolty a împlinit un an de când a scos capul în lume. În lumea virtuală, de această dată. Poate nu un an de când există blogul, ci un an de la prima sa postare – după cum el însuşi susţine.
Vorbind cu noi din scaunul său cu rotile, Zolty ne spunea că auzise de bloguri la televizor şi îşi dorea şi el să fie blogger. Fiind prieten cu Zamfir Pop – fost jurnalist şi actualmente blogger – Zolty l-a rugat să îi facă şi lui un blog, pentru că timp de scris avea berechet şi avea şi ce să scrie. „Zolty avea un gând mai vechi, acela de a avea şi administra un radio online, însă conexiunea sa la internet nu permitea acest lucru. Atunci am zis că un blog e mai uşor de administrat, de întreţinut şi necesită o bandă mai puţin largă”, explica Zamfir Pop, prezent la „aniversarea” lui Zolty.
Zolty consideră că într-un an de zile poţi dobândi ceva experienţă: „acuma, nu sunt eu mare meseriaş, dar tot mai învăţ câte ceva, cum să postez, cum să pun o poză, cum să pun filmuleţe…”. Pe de altă parte, Zamfir susţinea că este impresionat de cât de repede a învăţat Zolty să îşi administreze blogul, admirându-i, totodată, încăpăţânarea cu care voia să ştie tot mai mult în acest domeniu.
Făcând o retrospectivă mai mult imaginară, Zolty consideră că, de la prima postare, blogul l-a ajutat: a cunoscut oameni noi – pe unii chiar personal – a beneficiat de ajutor mai mult decât se aştepta şi, în măsura posibilităţilor, a ajutat şi el, la rândul său: „Şi eu am ajutat pe un băiat, Muraru Dumitru, din Timişoara. Printr-o altă cunoştinţă, cu probleme ca mine, i-am făcut rost de un cărucior. Şi asta tot prin intermediul internetului”, spunea Zolty după ce a recunoscut că, la rândul său, a fost ajutat, menţionând aici, din nou, cu recunoştinţă, de ajutorul primit în primul rând prin intermediul lui Radu Băzăvan – cunoscut ca „Groparu” în lumea virtuală – anume izolarea unei părţi din casă înaintea anotimpului rece.
În plus, după un an de când e blogger, Zolty recunoaşte că, în acest fel, internetul l-a ajutat să fie mai puţin singur. Acum are mai mulţi prieteni cu care vorbeşte pe internet sau la telefon. „Au fost oameni pe care nu i-am văzut în viaţa mea. Au venit la mine, m-au ajutat. Chiar acum vreo două săptămâni au fost nişte băieţi din Cluj” îşi aminteşte Zolty, precizând că pe prietenii faţă de care s-a simţit cel mai recunoscător chiar i-a sunat în preajma sărbătorilor pentru a le transmite urări de sănătate.
Privind din altă perspectivă, Zolty recunoaşte că, aşa cum au început lucrurile, cum s-au derulat şi cum stau ele în momentul de faţă, întregul merit pentru faptul că este prezent astfel în lumea virtuală îi revine, „sută la sută”, lui Zamfir Pop. Şi de atunci, de la început, într-un an de zile, Zolty a reuşit să aibă pe blog peste 150 de postări şi între 450 şi 500 de comentarii. Cu toate acestea, nemulţumirile blogger-ului sunt îndreptate înspre statistici: Zolty pare să vrea să aibă o poziţie mai bună în topul ZeList – un top al blogurilor – unde, oricum, are o poziţie relativ bună inclusiv la momentul discuţiei noastre. Întrebat dacă scrie pentru posibilii cititori sau pentru loc în top, Zolty recunoaşte că mai importanţi sunt cititorii, dar, parcă, nici o poziţie mai favorabilă în top nu strică.
Prezenţa în lumea virtuală nu i-a adus, însă, popularitate în localitatea sa. Ba chiar apariţia sa în Ziarul 21 a fost mai „benefică” în acest sens, Zolty fiind recunoscut de un om de ordine de la un centru comercial din zonă.
Cât priveşte perspectivele pe care le vizează în lumea virtuală, Zolty îşi propune să înveţe mai mult, să ştie mai mult şi să scrie mai mult.
Definindu-l ca simplu „Prieten” – cu „P” mare – Zamfir Pop s-a arătat încântat că prin contribuţia sa a reuşit să îl ajute pe Zolty, împreună, bineînţeles, cu alţi cunoscuţi din aceeaşi lume virtuală. Întrebat dacă are vreun regret legat de faptul că l-a ajutat pe Zolty să aibă un blog, Zamfir a părut extrem de mirat de o astfel de întrebare, ulterior recunoscând că singurul „regret” este acela că trebuie să vină mai des în vizită la Zolty, lucru care, spune el, îi face plăcere.
Dintr-un punct de vedere subiectiv, totuşi, Zamfir crede că Zolty, aşa muncitor cum este, va reuşi să îşi facă blogul mai cunoscut, în tot acest timp amintindu-şi că prin blog a cunoscut oameni, prin blog a fost ajutat, prin blog a reuşit să ajute la rândul său, pe alţii. „Zolty de acum un an era disperat că e iarnă, Zolty de acum e bucuros că e iarnă. Eu zic că e o diferenţă care, în mare parte, este datorată blog-ului”, a încheiat, ceva mai plastic, Zamfir.

Nu aş putea adăuga, decât ce i-am scris lui Marian: Mulţumesc pentru articolul din ziar! Spre deosebire de alţii, pe care i-am ajutat, Zolty ştie să spună: „Mulţumesc”! Cel care ajută, nici nu aşteaptă altceva. Acest cuvânt, rostit din inimă, este răsplata supremă pentru Oameni!

P.S.: Ulise e supărat: de el nu ai spus nimic! Şi el îl vizitează pe Prietenul Zolty, şi el a fost la muncă voluntară, …

Notă: pentru că problemele cu imaginile postate persistă, puteţi vedea imaginile de mai sus într-un album.

Etichetat: ajutor, alegere, Arieş, asistenţă, întâlnire, blog, bloggeri, Bogata, cetatean, civilizaţie, eroare, gânduri, informaţie, minune, mobilizare, muncă, opinie, poziţie, prieteni, propunere, relaţie, România, suflet, Turda, viitor, Zamfir, Zolty

Posted in: 89 - Blogoree