Cu puţin înainte de a se pensiona, prin ’85, mama mea, profesoară de matematică, a fost invidiată de un coleg care preda marxismul. „Am fost obligat să citez din Ceauşescu, dar, când am spus că România nu exportă grâu, mi s-a ridicat o jumătate de clasă în picioare, băieţi care fuseseră la Canal, şi mi-au spus: tovarăşe profesor, nu vorbi prostii pentru că noi am văzut vagoanele duduind pline spre Constanţa şi zdrăngănind goale înapoi! A trebuit să înghit obrăznicia … pentru eu minţeam, nu ei! La tine, la matematică e mai uşor pentru 2 + 2 = 4 şi pe vremea lui Carol şi a lui Ceauşescu!”!
Dezavantajul istoriei este faptul că este rescrisă după nevoie de moment ale politicului. De-aceea, gesturile reparatorii au o valoare deosebită.
În 1839, biserica „din dosu’ piaţului”, ctitorită de familia Raţiu, era greco-catolică şi era “biserica românească Adormirea Maicii Domnului din Turda Veche“. În 1948 a devenit ortodoxă şi aşa a rămas. Spre onoarea lor, ortodocşii au acceptat ca pisania, reconstituită, să fie repusă pe perete, la intrarea în biserică. Cu acest prilej, s-au restaurat şi crucile de pe mormintele strămoşilor răţeşti.
Astăzi, 29 iulie 2011, a avut loc o mică ceremonie de sfinţire a acestor monumente de istorie. Ale răţeştilor şi ale Turzii, deopotrivă.
Au participat membri ai familiei Raţiu şi alţi câţiva apropiaţi. Cel mai emoţionat a fost Mircea Raţiu, cel care văzuse în copilărie, cu multe decenii în urmă, pisania originală. Indrei şi Nicolae, au onorat momentul deosebit. Ioan Gheorghe Raţiu s-a trudit pentru partea de organizare.
La final, cei prezenţi s-au reîntâlnit la agapa frăţească, unde frâiele organizatorice au fost preluate de Pamela Raţiu.


Am avut onoarea să fac parte dintre invitaţi. Drept care mi-am făcut treaba de cronicar şi vă prezint, pe scurt şi cu câteva imagini, memorabilul eveniment. Şirul de evenimente ce rescriu/reconstituie istoria familiei Raţiu, va continua, în zilele următoare, la Blaj şi Teiuş.
Notă: Puteţi găsi lucruri interesante şi pe celelalte ZAMPObloguri: zamfirpop.com, zamfirpop.wordpress.com blogulise.wordpress.com, zam-fir.blogspot.com, filumenie.wordpress.com, zamfirpop.over-blog.com, precum şi pe blogul de mediu: aefcfoto.blogspot.com
Cu puţin înainte de a se pensiona, prin ’85, mama mea, profesoară de matematică, a fost invidiată de un coleg care preda marxismul. „Am fost obligat să citez din Ceauşescu, dar, când am spus că România nu exportă grâu, mi s-a ridicat o jumătate de clasă în picioare, băieţi care fuseseră la Canal, şi mi-au spus: tovarăşe profesor, nu vorbi prostii pentru că noi am văzut vagoanele duduind pline spre Constanţa şi zdrăngănind goale înapoi! A trebuit să înghit obrăznicia … pentru eu minţeam, nu ei! La tine, la matematică e mai uşor pentru 2 + 2 = 4 şi pe vremea lui Carol şi a lui Ceauşescu!”!
Am avut onoarea să fac parte dintre invitaţi. Drept care mi-am făcut treaba de cronicar şi vă prezint, pe scurt şi cu câteva imagini, memorabilul eveniment. Şirul de evenimente ce rescriu/reconstituie istoria familiei Raţiu, va continua, în zilele următoare, la Blaj şi Teiuş.













djtatoox
29 iulie 2011
Zamfir Pop un cronicar ca oricare altul …….sau poate nu.Multumim ptr frantura de istorie,Orice lac a fost la inceput o lacrima.
Zamfir POP
29 iulie 2011
# djtatoox: Mulţumesc. Frumoasă ideea despre geneza lacului.
daurel
29 iulie 2011
Istoria…
Aici m-ai prins, insa caut sa ma abtin.
Oricum, mi-am indepartat multi cititori declarandu-mi convingerile si simpatiile;
… era cat pe ce sa-mi declar si confesiunea religioasa.
Zamfir POP
29 iulie 2011
# daurel: Declararea onestă a opţiunii personale, religioase, politice, sexuale, … aduce mereu noi duşmani, foarte democraţi în discurs!, dar, care pretind că ai avea obligaţia să fii exact ca ei.
oanaclara
29 iulie 2011
Frumos! Multumim pentru cronica!
Zamfir POP
29 iulie 2011
# oanaclara: Doamne, câte aş vrea să mai scriu … Sunt nişte impedimente care mă omoară. Constat că numărul cititorilor a scăzut cu mai bine de jumătate! Dar … este omeneşte a spera şi deloc diabolic în a persevera.