Dacă aş fi primar

Am fost întrebat – în glumă (?) sau în serios, nu ştiu – ce aş face dacă aş fi Primar al Turzii. Neavând altceva mai bun de făcut, am început să gândesc. Cu toate riscurile ce le implică această neobişnuită activitate. Să vedeţi, ce mi-a bubuit prin mintea mea de turdean!

Strada principală
Fiind un oraş liniar, întins de-a lungul Văii Racilor şi, apoi, a Arieşului, oraşul suferă din lipsa unei trame stradale moderne. Nu avem o „stradă mare” a oraşului. Pe unde? Aş face un bulevard, care ar începe de la fosta Autobază ITA, l-aş devia pe str. Cuza Vodă, l-aş scoate în Piaţa Bucovinei, apoi, pe str. Iorga şi pe Eminescu, pentru a ajunge în Piaţa Teatrului (nu avem o astfel de piaţă, dar, Teatrul ar merita-o!), trecând de centru (cel modernizat aiurea! l-aş remoderniza în aşa fel încât să fie şi folositor, nu numai … costisitor!), iar, din Piaţa 1 Decembrie, l-aş coborî pe lângă Primărie (scoţând-o din anonimat, din poziţia laterală de-acum, ca şi cum ar fi o Primărie de adevărat oraş … european!) şi l-aş trece pe str. Petru Maior. La capăt, l-aş duce pe malul Arieşului, pe lângă stadion (punându-l în circuitul cunoaşterii şi oferindu-i un acces de … zile mari!) şi, pe după Solaris, l-aş scoate spre Câmpia Turzii. Sau, în colaborare cu ei, l-aş continua pe lângă Arieş, ca pe un drum de centură al municipiului vecin, la Luna, acolo unde este nodul de acces la A3.
Ce ar rezulta? Un drum mai scurt, un drum modern, de pe care, cei care tranzitează oraşul (şi, mai ales, turiştii!) nu s-ar mai chinui cu întortochelile şi gâtuirile actuale, nici cu trecerea prin „orăşelele” Oprişani şi Poiana, ci, ar putea admira, nestresaţi, frumuseţile oraşului nostru.

Drumuri de acces spre Cetate, Cheile Turzii şi mormântul lui Mihai Viteazu
Vrem să vină turiştii! Am cârpit un drum chinuitor spre Durgău şi spre „staţiunea balneară” Băile Sărate, dar, am omis legătura dintre ele. Un drum de legătură între Băile Sărate şi aeratorul de cereale, ar scurta accesul spre intrarea nouă în Salină. Dar, îi lăsăm să caute castrul roman – printre cele mai mari din Europa actuală -, şi spre minunea ce se vede de peste tot, dar, se caută, în cazul în care vrei să o vizitezi! Aş moderniza ambele căi de acces spre Cheile Turzii, prin Cheia şi prin Sănduleşti, aducând prosperitate şi acestor localităţi. Acum, drumul spre mormântul voievodului s-a mai dres, s-au mai pus, pe ici, pe acolo, nişte indicatoare. Ca să fie, dar, nu prea lămuritoare pentru cel ce vine de departe. Autostrada trece la doi paşi şi mulţi habar n-au pe unde trec, pe lângă ce locuri importante pentru istoria noastră. Aş crea şi un drum de acces, pornind de lângă cartierul Primăverii. Atunci, autobuzul turistic, cu care ne mândrim … că stă-n garaj!, ar pleca din autogară, ar trece prin Sânduleşti şi, lăsând turişti la Cheile Turzii, ar coborî prin Cheia, ducând turiştii la mormântul lui Mihai Viteazu şi, apoi, la Băile Sărate şi Durgău, revenind în centrul istoric al oraşului! Vara, ar trebui să plece la fiecare oră … unul după altul (după prima vară, am avea bani pentru al doilea autobuz!)! Însoţit de un ghid turistic, uman sau electronic, autobuzul turistic al Turzii ar deveni … o minune turistică, învidiată până şi de … Elena Udrea!

Biblioteca municipală
Spre ruşinea unui oraş, care şi-a cheltuit mulţi ani, aproape în întregime, bugetul pentru „cultură şi sport” numai pentru susţinerea echipei de fotbal, biblioteca municipală nu are un sediu demn de mărimea şi importanţa urbei. Am preluat ideea, de la şefa bibliotecii judeţene, care m-a îndrumat spre biblioteca Oneştiului. Vizitaţi-o şi … puneţi-o pe lista de proiecte în campania electorală. Alături de sala polivalentă pentru o mie de persoane şi de centura ocolitoare a oraşului – listate de peste zece ani pe toate ofertele electorale, ale tuturor partidelor! Veţi obţine, sigur, voturi. Iar, dacă transpuneţi proiectul în realitate, şi mult mai sigur, veţi câştiga respectul multor turdeni!

Piaţa agroalimentară
Să nu-mi spuneţi că avem una. Este jalnică, ca aspect, cârpită mereu, ca să pară frumoasă şi utilă, dar, este şi greu de ajuns de către cei care o aprovizionează. Vrem produse proaspete, dar, nu se poate ajunge – decent – la piaţă, nici cu căruţa, nici cu furgoanele. La fel, la ieşirea din piaţă, cu plasele încărcate, trebuie să căutăm staţia de autobuz, traversând centrul, fieful maidanezilor şi … discriminaţilor, pe care, dacă nu-i ocoleşti …

Autogara
Avem, actualmente, câteva surogate de autogări (neautorizate, evident), în diferite locuri – în Piaţa Romana, în dosul pieţei, în faţa Teatrului şi a cinematografului Fox -, slab sau deloc amenajate pentru traficul de călători. Marea problemă este la transbordare. Vii de la Cîmpeni şi vrei să mergi spre Bogata sau Copăceni? Cobori într-un loc şi, în funcţie de destinaţie, îţi cari bagajele într-un alt loc, pe care trebuie să-l cauţi. O autogară modernă, corect amplasată, ar uşura călătoriile şi, mai ales, tranzitul. Tot turiştii ar fi primii beneficiari!

Mă opresc aici. O simplă plimbare prin oraş vă va convinge de justeţea afirmaţiilor de mai sus. Şi … v-ar mai da şi alte idei! Ulterior, voi adăuga postării şi imagini de pe teren.

Etichetat: Arieş, artă, blog, carieră, casă, câine, comunitară, criza, curiozitate, desen, economie, eveniment, femeie, fotbal, grafică, Guvern, imagini, ispită, listă, locală, marketing, munte, muzica, neagră, Om, opinie, ordine, Prieten, public, publicitate, recensământ, România, săptămână, Turda, Ulise, Zamfir

Posted in: 51 - TURDA