Dintotdeauna, m-a intrigat aspectul bisericii de lângă Casa de cultură şi Sala sporturilor. De curând, am reuşit să fotografiez interiorul şi să aflu detalii din istoria ei, precum şi informaţii referitor la arhitectură.
Biserica Ortodoxă „Învierea Domnului” din Câmpia Turzii
Arhitectul, George Cristinel, un tip renumit (termenul e slab faţă de ce-a reprezentat omul acesta in perioadă) din perioada interbelică, „autorul” catedralei din Cluj Napoca, a bisericii si Casei de Cultură din Câmpia Turzii, a bisericii din Orăştie, etc. Povestea cooptării bucureşteanului George Cristinel la proiectele din Câmpia Turzii merge, în timp, până înainte de al II-lea Război Mondial, când Ionel Floaşiu, studentul eminent din părţile Sibiului, educat în Occident, vine la Cluj cu gândul să înfiinţeze pentru români o fabrică de pluguri.
Problema era că situaţia economică din acei ani era destul de gravă. Episcopul Clujului, Nicolae Ivan, un sibian şi el, l-a sfătuit pe Floaşiu să înfiinţeze o „fabrică de cuie„, pe motiv că nu mulţi ţărani vor avea bani de pluguri din fier, însă toată lumea are nevoie de cuie. Aşa a apărut viitoarea „Fabrică de cuie” de la Câmpia Turzii. Muncitorii de aici, dintre care s-a detaşat imediat grupul sibienilor, au simţit nevoia unui locaş de cult ortodox, astfel că s-a pus la cale construcţia actualei biserici. Tot episcopul Nicolae Ivan (care colaborase cu George Cristinel la catedrala din Cluj Napoca) a fost cel care a influenţat alegerea arhitectului.
Biserica merge pe trei stiluri arhitectonice: romanic, gotic şi bizantin, la fel ca şi cea din Orăştie (asemănarea este destul de mare). De asemenea, sunt evidente influenţele munteneşti, despre care voi vorbi imediat.Stilul romanic este conferit de navă şi se apropie uimitor de primele biserici romane (sec. IV!), în special de ctitoriile Sfântului Ambrozie de Mediolanum (anii 390!). E un stil utilitar, din care lipsesc astăzi celelalte anexe din antichitate: locuinţa clerului, sala pentru agape, clădirea pentru pelerini sau pentru văduve şi bolnavi), dar, este un stil suplu, caracteristic tendinţei aristotelic-active a Occidentului, în care omul este cel care preia iniţiativa în dialogul cu Dumnezeu şi el este cel care începe să urce spre Dumnezeu. De aici nava nu foarte lată şi pronunţat înaltă.
Pe acelaşi principiu aristotelic-occidental se bazează şi stilul gotic, reprezentat la această biserică de turnul -clopotniţă. Chiar dacă turnul nu abundă în elemente decorative gotice, stilul său sobru şi utilitar îl înscrie imediat în influenţa gotică. De notat însă, la fel ca în cazul navei, supleţea, care caracterizează dealtfel întregul edificiu.
Stilul bizantin este conferit în principal de cupolă, dar şi de interiorul obscur, în care apar toate elementele de bază ale arhitecturii bizantine: coloane, abside, pandantivi, balcoane, etc. Stilul bizantin se caracterizează prin atitudinea platonic-expectativă, în care iniţiativa o are Dumnezeu, care se revarsă peste om cu harul său (cupola, pandantivii, absidele).
Biserica este înscrisă pe lista Monumentelor Istorice ale județului Cluj (cod CJ-II-m-B-07556.02), elaborată de Ministerul Culturii și Cultelor din România în anul 2004.
Mai multe imagini in album.
Cu promisiunea că va reveni cu şi mai multe informaţii, prietenul „informator” mi-a cerut să nu-i declin identitatea. Tot el mi-a atras atenţia şi asupra multor familii de rândunele care şi-au ales lăcaşul sfânt pentru a-şi alipi, pe sub streşine, cuiburile! Deci, bucuraţi-vă de frumuseţea deosebită a acestei biserici şi sesizaţi complementaritatea, în peisaj, cu Casa de cultură.
Menţionarea repetată a numelui lui Ionel Floaşiu în istoria municipiului, ar impune apariţia, într-una din pieţele centrale a oraşului, a statuii ori, măcar, a bustului acestui Om, fiu adoptiv al urbei.
Zamfir Turdeanu' - un turdean (aproape) ca oricare 
elaroseni
11 ianuarie 2012
Fain articol! 🙂
Zamfir POP
11 ianuarie 2012
# elaroseni: Când treci prin zonă, merită să te abaţi.